Colaps imobiliar: vânzările se prăbușesc, prețurile rămân umflate

Piața imobiliară din Moldova traversează o perioadă paradoxală: vânzările s-au prăbușit, dar prețurile rămân la niveluri record. O analiză IPRE arată că numărul tranzacțiilor de apartamente a scăzut drastic, de la 22 565 în 2024 la doar 10 832 în 2025, adică o reducere de 52%, iar tendința s-a accentuat în 2026, când în primul trimestru s-au vândut doar 1 340 de locuințe la nivel național, cu 68% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În Chișinău, situația este și mai pronunțată: tranzacțiile au coborât de la 16 141 în 2024 la 6 334 în 2025, însă prețurile au rămas aproape neschimbate, atingând un maxim istoric de aproximativ 1 700–1 900 euro pe metru pătrat. Practic, piața nu s-a prăbușit, ci a intrat într-un blocaj în care vânzătorii și cumpărătorii nu mai ajung la un compromis.

Datele arată că doar un număr foarte mic de tranzacții influențează prețurile întregii piețe. De exemplu, în primul trimestru din 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce peste 15 000 erau listate la vânzare. Aceste puține tranzacții stabilesc însă nivelul de referință pentru toate ofertele.

Un alt fenomen major este schimbarea profilului cumpărătorului. Dacă în 2023 doar 4,2% din tranzacții erau realizate prin credit ipotecar, în primele două luni din 2026 ponderea a ajuns la 60,7%. Cu alte cuvinte, 6 din 10 locuințe sunt cumpărate prin credit, ceea ce arată că persoanele fără acces la finanțare au fost practic eliminate din piață.

În același timp, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani. Dacă în 2020 un metru pătrat în Chișinău costa în medie 705 euro, în 2025 a ajuns la circa 1 720 euro, o creștere de 144%. Indicele prețurilor imobiliare a urcat cu peste 226% față de 2019.

Analiza explică că prețurile nu scad pentru că vânzătorii nu sunt presați să vândă. Rata creditelor neperformante este foarte mică, de doar 0,9%, ceea ce înseamnă că proprietarii nu sunt obligați să reducă prețurile. Mulți preferă să aștepte, mai ales în lipsa unor alternative atractive de investiții.

În paralel, oferta de locuințe noi este limitată. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri locative în Chișinău a scăzut puternic, de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din ultimii ani, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

Efectele sunt vizibile și la nivel social. La prețurile actuale, un moldovean cu salariul mediu estimat la circa 17 400 lei ar avea nevoie de aproape 10 ani de venituri integrale pentru a cumpăra un apartament de 60 m², ceea ce face locuințele inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Analiza subliniază că prețurile nu vor scădea semnificativ în lipsa unor presiuni structurale clare, fie din partea ofertei, fie din partea cererii. Pentru anul 2026, scenariul cel mai probabil este o plafonare a pieței: un volum redus de tranzacții, prețuri rigide și o piață dominată de cumpărătorii care au acces la finanțare.

Totodată, IPRE avertizează că intervențiile artificiale pentru forțarea scăderii prețurilor ar putea genera instabilitate financiară fără să rezolve problemele reale ale pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vânzare apartamente #prețuri în chișinău #piata imobiliara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.