Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2

Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

„Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

#nordstream #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.