Prețurile la electricitate cresc vertiginos în Europa pe fondul scăderii energiei eoliene din Germania

Prețurile la electricitate din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest fenomen se va intensifica în zilele următoare. Vineri, 29 noiembrie, producția de energie eoliană în Germania va scădea aproape până la zero, iar temperaturile din țară vor continua să scadă, forțând populația să își pornească termostatele pentru a se încălzi.

Potrivit prognozelor Bloomberg, nivelul generării de energie eoliană în Germania va rămâne scăzut și săptămâna viitoare, ceea ce va spori cererea pentru energie mai scumpă și „mai poluantă”, produsă din surse precum lignitul și cărbunele.

Prețurile energiei electrice în Germania pentru săptămâna următoare au crescut cu 3%, iar pentru ziua de vineri, prețul a urcat cu 36%, ajungând la 130,25 euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din 12 noiembrie. În Franța, prețul electricității pentru „următoarea zi” a atins 114,25 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din 14 noiembrie pe piața Epex Spot SE.

Fenomenul cunoscut sub numele de „Dunkelflaute”, un cuvânt german care descrie perioadele în care energia solară sau eoliană este aproape inexistentă, reprezintă o problemă semnificativă pentru infrastructura energetică europeană, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. Un astfel de fenomen a dus la creșterea prețurilor la electricitate la niveluri care nu au mai fost văzute din timpul crizei energetice din 2022.

Viteza vântului în Germania a fost deosebit de instabilă în această lună, în urma furtunii „Bert”, care a traversat continentul la începutul săptămânii. Vineri, producția de energie eoliană în Germania va scădea sub 5 gigawați, față de vârful de 46,6 gigawați atins în dimineața zilei de joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.