Prețurile la electricitate cresc vertiginos în Europa pe fondul scăderii energiei eoliene din Germania

Prețurile la electricitate din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest fenomen se va intensifica în zilele următoare. Vineri, 29 noiembrie, producția de energie eoliană în Germania va scădea aproape până la zero, iar temperaturile din țară vor continua să scadă, forțând populația să își pornească termostatele pentru a se încălzi.

Potrivit prognozelor Bloomberg, nivelul generării de energie eoliană în Germania va rămâne scăzut și săptămâna viitoare, ceea ce va spori cererea pentru energie mai scumpă și „mai poluantă”, produsă din surse precum lignitul și cărbunele.

Prețurile energiei electrice în Germania pentru săptămâna următoare au crescut cu 3%, iar pentru ziua de vineri, prețul a urcat cu 36%, ajungând la 130,25 euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din 12 noiembrie. În Franța, prețul electricității pentru „următoarea zi” a atins 114,25 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din 14 noiembrie pe piața Epex Spot SE.

Fenomenul cunoscut sub numele de „Dunkelflaute”, un cuvânt german care descrie perioadele în care energia solară sau eoliană este aproape inexistentă, reprezintă o problemă semnificativă pentru infrastructura energetică europeană, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. Un astfel de fenomen a dus la creșterea prețurilor la electricitate la niveluri care nu au mai fost văzute din timpul crizei energetice din 2022.

Viteza vântului în Germania a fost deosebit de instabilă în această lună, în urma furtunii „Bert”, care a traversat continentul la începutul săptămânii. Vineri, producția de energie eoliană în Germania va scădea sub 5 gigawați, față de vârful de 46,6 gigawați atins în dimineața zilei de joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.