Prețurile la electricitate cresc vertiginos în Europa pe fondul scăderii energiei eoliene din Germania

Prețurile la electricitate din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest fenomen se va intensifica în zilele următoare. Vineri, 29 noiembrie, producția de energie eoliană în Germania va scădea aproape până la zero, iar temperaturile din țară vor continua să scadă, forțând populația să își pornească termostatele pentru a se încălzi.

Potrivit prognozelor Bloomberg, nivelul generării de energie eoliană în Germania va rămâne scăzut și săptămâna viitoare, ceea ce va spori cererea pentru energie mai scumpă și „mai poluantă”, produsă din surse precum lignitul și cărbunele.

Prețurile energiei electrice în Germania pentru săptămâna următoare au crescut cu 3%, iar pentru ziua de vineri, prețul a urcat cu 36%, ajungând la 130,25 euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din 12 noiembrie. În Franța, prețul electricității pentru „următoarea zi” a atins 114,25 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din 14 noiembrie pe piața Epex Spot SE.

Fenomenul cunoscut sub numele de „Dunkelflaute”, un cuvânt german care descrie perioadele în care energia solară sau eoliană este aproape inexistentă, reprezintă o problemă semnificativă pentru infrastructura energetică europeană, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. Un astfel de fenomen a dus la creșterea prețurilor la electricitate la niveluri care nu au mai fost văzute din timpul crizei energetice din 2022.

Viteza vântului în Germania a fost deosebit de instabilă în această lună, în urma furtunii „Bert”, care a traversat continentul la începutul săptămânii. Vineri, producția de energie eoliană în Germania va scădea sub 5 gigawați, față de vârful de 46,6 gigawați atins în dimineața zilei de joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.