Prețurile la electricitate cresc vertiginos în Europa pe fondul scăderii energiei eoliene din Germania

Prețurile la electricitate din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest fenomen se va intensifica în zilele următoare. Vineri, 29 noiembrie, producția de energie eoliană în Germania va scădea aproape până la zero, iar temperaturile din țară vor continua să scadă, forțând populația să își pornească termostatele pentru a se încălzi.

Potrivit prognozelor Bloomberg, nivelul generării de energie eoliană în Germania va rămâne scăzut și săptămâna viitoare, ceea ce va spori cererea pentru energie mai scumpă și „mai poluantă”, produsă din surse precum lignitul și cărbunele.

Prețurile energiei electrice în Germania pentru săptămâna următoare au crescut cu 3%, iar pentru ziua de vineri, prețul a urcat cu 36%, ajungând la 130,25 euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din 12 noiembrie. În Franța, prețul electricității pentru „următoarea zi” a atins 114,25 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din 14 noiembrie pe piața Epex Spot SE.

Fenomenul cunoscut sub numele de „Dunkelflaute”, un cuvânt german care descrie perioadele în care energia solară sau eoliană este aproape inexistentă, reprezintă o problemă semnificativă pentru infrastructura energetică europeană, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. Un astfel de fenomen a dus la creșterea prețurilor la electricitate la niveluri care nu au mai fost văzute din timpul crizei energetice din 2022.

Viteza vântului în Germania a fost deosebit de instabilă în această lună, în urma furtunii „Bert”, care a traversat continentul la începutul săptămânii. Vineri, producția de energie eoliană în Germania va scădea sub 5 gigawați, față de vârful de 46,6 gigawați atins în dimineața zilei de joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.