Prețurile la electricitate cresc vertiginos în Europa pe fondul scăderii energiei eoliene din Germania

Prețurile la electricitate din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar acest fenomen se va intensifica în zilele următoare. Vineri, 29 noiembrie, producția de energie eoliană în Germania va scădea aproape până la zero, iar temperaturile din țară vor continua să scadă, forțând populația să își pornească termostatele pentru a se încălzi.

Potrivit prognozelor Bloomberg, nivelul generării de energie eoliană în Germania va rămâne scăzut și săptămâna viitoare, ceea ce va spori cererea pentru energie mai scumpă și „mai poluantă”, produsă din surse precum lignitul și cărbunele.

Prețurile energiei electrice în Germania pentru săptămâna următoare au crescut cu 3%, iar pentru ziua de vineri, prețul a urcat cu 36%, ajungând la 130,25 euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din 12 noiembrie. În Franța, prețul electricității pentru „următoarea zi” a atins 114,25 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din 14 noiembrie pe piața Epex Spot SE.

Fenomenul cunoscut sub numele de „Dunkelflaute”, un cuvânt german care descrie perioadele în care energia solară sau eoliană este aproape inexistentă, reprezintă o problemă semnificativă pentru infrastructura energetică europeană, care depinde tot mai mult de sursele regenerabile. Un astfel de fenomen a dus la creșterea prețurilor la electricitate la niveluri care nu au mai fost văzute din timpul crizei energetice din 2022.

Viteza vântului în Germania a fost deosebit de instabilă în această lună, în urma furtunii „Bert”, care a traversat continentul la începutul săptămânii. Vineri, producția de energie eoliană în Germania va scădea sub 5 gigawați, față de vârful de 46,6 gigawați atins în dimineața zilei de joi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.