Prețurile mondiale la alimente s-au redus la cel mai mic nivel din ultimii doi ani în luna mai

Indicele prețurilor mondiale la alimente s-a redus, în mai, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani urmare a diminuării prețurilor la uleiuri vegetale și cereale, arată raportul FAO.

Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat o medie de 124,3 puncte în mai față de 127,7 luna precedentă.

Indicele din luna mai a marcat cel mai scăzut din aprilie 2021 și a fost cu 22% sub nivelul istoric atins în martie 2022 după începerea invaziei Rusiei în Ucraina.

Indicele FAO al prețurilor cerealelor a scăzut cu aproape 5% în mai față de luna anterioară, influențat de perspectivele ample de aprovizionare și de extinderea inițiativei pentru exportul cerealelor din Marea Neagră, care permite transporturile din Ucraina.

Prețurile internaționale la orez au continuat să crească în luna mai, parțial din cauza aprovizionării mai reduse în unele țări exportatoare, se mai spune în publicația FAO. Agenția și-a exprimat luna trecută îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor a produsele de bază.

Indicele FAO al prețurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu aproape 9% în comparație lunară, reflectând rezervele mari de semințe oleaginoase și cererea slabă de ulei de palmier, în timp ce prețurile globale la lactate au scăzut cu peste 3% pe fondul unei creșteri sezoniere a producției de lapte din emisfera nordică, a spus agenția.

Prețurile zahărului, în schimb, au înregistrat o creștere de 5,5% față de aprilie, deoarece există îngrijorări legate de riscurile aprovizionării la nivel mondial, a spus FAO.

Cu toate acestea, îmbunătățirea condițiilor meteorologice din Brazilia și prețurile scăzute ale țițeiului au temperat piața zahărului, a adăugat FAO. Contractele futures de zahăr au încheiat luna mai în scădere, după un maxim de 12 ani la sfârșitul lunii aprilie.

Într-un raport separat privind oferta și cererea de cereale, FAO a estimat că producția mondială de cereale va fi de 2,813 miliarde de tone în acest an, o creștere de 1% față de 2022, care a reflectat în principal o creștere așteptată a producției de porumb.

Se estimează că stocurile globale de cereale în sezonul 2023/24 vor crește cu 1,7% anual, la un record de 873 de milioane de tone, reflectând stocurile așteptate mai mari de porumb, orez și orz.

Totuși, stocurile de grâu au fost prognozate să scadă, deoarece producția a fost estimată în scădere, în timp ce cererea era de așteptat să fie stabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.