Preţurile nu se mai opresc. Petrolul, pe cale să înregistreze cea mai mare creştere săptămânală din august

Preţul petrolului este pe cale să înregistreze cea mai mare creştere săptămânală de la sfârşitul lunii august, sentimentul pieţei fiind susţinut de diminuarea îngrijorărilor legate de impactul variantei Omicron coronavirus asupra creşterii economice globale şi a cererii de combustibil, scrie Reuters

Referinţele Brent şi WTI se îndreptau spre creşteri de aproximativ 8% în această săptămână, prima majorare săptămânală din ultimele şapte.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 99 de cenţi, sau 1,3%, la 75,41 dolari pe baril, după ce joi au scăzut cu 1,9%.

Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,08 dolari, sau 1,5%, la 72,02 dolari, după ce în ziua precedentă au scăzut cu 2% într-o şedinţă volatilă.

La începutul săptămânii, piaţa petrolului recuperase aproximativ jumătate din pierderile suferite de la izbucnirea epidemiei Omicron din 25 noiembrie, preţurile fiind motivate de primele studii care sugerează că trei doze de vaccin COVID-19 de la Pfizer (PFE.N) oferă protecţie împotriva variantei Omicron, scrie Ziarul Financiar.

Ceea ce ţine în frâu preţurile sunt scăderea traficului aerian intern în China, din cauza restricţiilor mai stricte de călătorie, şi încrederea mai slabă a consumatorilor după mici epidemii repetate.

Între timp, agenţia de rating Fitch a retrogradat dezvoltatorii imobiliari China Evergrande Group şi Kaisa Group, afirmând că aceştia nu şi-au respectat obligaţiile offshore. Acest lucru a întărit temerile legate de o potenţială încetinire a sectorului imobiliar din China, precum şi a economiei mai largi a celui mai mare importator de petrol din lume.

#record #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.