Prețurile petrolului au înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din ultimii aproape doi ani, comercianții speculând că Israelul sau Iranul ar putea lovi infrastructura energetică din cea mai importantă regiune exportatoare de petrol din lume.
Brent, petrolul de referință la nivel mondial, s-a stabilit vineri la 78,05 dolari pe baril, în creștere cu peste 8% de vinerea trecută, după o creștere fulminantă de patru zile. Aceasta a marcat cea mai mare creștere săptămânală din ianuarie 2023, scrie Financial Times. Creșterea prețului a venit ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a stârnit temeri cu privire la întreruperea violentă a exporturilor într-o regiune care produce o treime din țițeiul mondial.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat joi că Israelul a discutat despre lovirea instalațiilor petroliere iraniene ca represalii pentru un baraj de rachete iranian lansat asupra Israelului în această săptămână.
Vineri, el a declarat că Israelul nu a decis încă asupra unui răspuns și a sugerat că Israelul ar trebui să ia în considerare alte opțiuni, comentarii care au ajutat la diminuarea unei creșteri care a reaprins deja temerile legate de un nou val de inflație.
„Dacă aș fi în locul lor, m-aș gândi la alte alternative decât lovirea câmpurilor petroliere”, a declarat Biden.
Republica Islamică exportă 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, în principal de la un terminal de pe insula Kharg, la aproximativ 25 km de coasta de sud a țării.
„Piața a trecut prea ușor cu vederea riscurile geopolitice”, a declarat Ben Luckock, director global pentru petrol la Trafigura. „Evoluția prețurilor va fi determinată de ceea ce Israelul vizează în mod specific în Iran. Suntem cu toții atenți și așteptăm”.
Analiștii și comercianții se tem că Israelul ar putea viza insula Kharg, iar Iranul și acoliții săi ar putea răspunde prin atacarea operațiunilor energetice din regiune.
Generalul de brigadă Ali Fadavi, comandantul adjunct al Gărzilor Revoluționare de elită ale Iranului, a avertizat vineri că, dacă Israelul va face vreun „pas greșit”, Teheranul va „viza toate sursele sale de energie, inclusiv centralele electrice, rafinăriile și câmpurile de gaze”.
Într-un interviu acordat Al Mayadeen, un canal de televiziune libanez apropiat de Iran și Hezbollah, el a declarat că, în timp ce Iranul are o mulțime de infrastructuri energetice, Israelul are mult mai puține și este vulnerabil la „o lovitură precisă și devastatoare”.
Gruparea militantă irakiană Kata’ib Hezbollah, care este susținută de Iran, a declarat joi că un „război energetic” ar duce la o pierdere uriașă de provizii pentru întreaga lume, dar a sugerat că ar fi vizată capacitatea altor țări de a exporta.
„Dacă începe războiul energetic, lumea va pierde 12mn b/d de petrol”, a declarat Kata’ib Hezbollah pe Telegram. „Și așa cum a mai spus Kata’ib Hezbollah, fie toată lumea se bucură [de petrol], fie toată lumea este privată”.
Exportatorii de petrol din cartelul Opec au împreună o capacitate de producție neutilizată de peste 5 milioane de barili pe zi, în principal în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care ar putea fi pusă în funcțiune în cazul întreruperii aprovizionării iraniene.
Dar dacă Iranul ar bloca traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, supranumită „cel mai important punct de blocaj al tranzitului de petrol din lume” de către Administrația americană pentru informații energetice, această măsură ar opri aproximativ o cincime din consumul mondial. Aceasta ar include exporturile marilor producători din Golf, Arabia Saudită, EAU, Kuweit și Irak. De asemenea, Qatar își exportă gazul natural lichefiat prin strâmtoare.
O închidere completă a strâmtorii nu a mai avut loc până acum. Dacă s-ar întâmpla, aceasta ar duce la „prețuri ale petrolului galopante” de 150 de dolari pe baril sau mai mari, a declarat Claudio Galimberti, economist șef la Rystad Energy.
„Dacă va dura doar 10 zile, va fi o perturbare enormă, dacă va dura o lună, va ucide economia globală”.
În timpul războiului dintre Iran și Irak din anii 1980, Teheranul a minat strâmtoarea în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de războiul petrolierelor, dar orice efort de a bloca aprovizionarea ar afecta și capacitatea Iranului de a exporta.
„Strâmtoarea Ormuz este importantă pentru noi, deoarece prin ea trimitem cea mai mare parte a petrolului nostru, astfel încât orice instabilitate acolo ar avea consecințe asupra noastră. În acest moment nu ne vom gândi la acest lucru, dar dacă lucrurile se înrăutățesc, cu siguranță cei care au avantajul de a-l convinge pe lider să radicalizeze problema se vor gândi la acest lucru”, a declarat un oficial iranian. „Acesta este cel mai rău scenariu, dacă acest schimb de atacuri continuă”.
Oficialii iranieni au discutat despre criză și cu vecinii lor din Golf care exportă energie, președintele iranian Masoud Pezeshkian întâlnindu-se săptămâna aceasta la Doha cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, și cu ministrul saudit de externe, prințul Faisal bin Farhan.
