„Prima casă” în 2026: marja maximă la credite va rămâne plafonată la 3%

Creditele acordate în cadrul Programului de stat „Prima casă” vor avea și în anul 2026 o marjă maximă de până la 3% anual, potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Finanțelor.

Documentul prevede că băncile participante la program nu vor putea aplica o marjă mai mare de 3% la creditele garantate de stat, această limită urmând să se aplice contractelor de credit încheiate începând cu 1 ianuarie 2026, data intrării în vigoare a hotărârii.

Potrivit notei informative, stabilirea anuală a marjei maxime este o obligație legală prevăzută de legislație, iar menținerea nivelului de 3% are rolul de a asigura condiții de creditare mai avantajoase comparativ cu alte produse ipotecare de pe piață.

„Marja de 3% anual va permite băncilor comerciale finanțatoare participante în cadrul Programului de stat ”Prima casă” să își acopere costurile suportate pentru creditul Prima casă, ceea ce va permite și desfășurarea regulamentară a programului”, se arată în nota explicativă.

Ministerul Finanțelor mai subliniază că această abordare face posibilă și acordarea creditelor pe termen lung, de până la 30 de ani, în condițiile stabilite de cadrul normativ în vigoare.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 prevede alocarea a 130 milioane de lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”. Din această sumă, 10 milioane de lei sunt destinate onorării garanțiilor de stat acordate în cadrul programului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#marjă bancară #prima casa #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.