RUPOR.MD// Spînu despre achitarea plăților către Gazprom în ruble: Nu se referă la Republica Moldova

Moldovagaz a făcut anterior plăți în ruble către Gazprom, susține vicepremierul Andrei Spînu. Totuși, acesta susține că decizia lui Putin de a solicita achita pentru gaze naturale în valuta națională rusească nu se referă la Republica Moldova.

Potrivit oficialului, în contractul de livrare este stipulat că achitările se pot face în ruble, euro sau dolari, transmite Rupor. În același timp, conform lui, declarația lui Putin nu ar trebui să afecteze prevederile contractuale pe care le-au încheiat Gazprom și Moldovagaz.

„Gazprom plătește pentru tranzitul gazelor prin Moldova și o face în ruble. Apoi Moldova întoarce rublele Gazprom-ului. Contractul nostru prevede mai multe opțiuni”, a punctat Spînu.

Declarațiile au fost făcute de vicepremier în cadrul declarațiilor de presă după ședința de miercuri a Guvernului. Spînu a fost rugat să ofere explicații, în contextul unei decizii emise de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, prin care Moscova cere ca țările din lista celor „neprietenoase” să efectueze plățile pentru livrarea gazului în ruble rusești.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz natural #andrei spinu #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.