Reacția Germaniei după ce Putin a cerut plata în ruble a gazului rusesc: ”Echivalează cu rezilierea contractului”

23 Mart. 2022, 21:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2022, 21:34 // Actual //  bani.md

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri, 23 martie, că țara sa consideră ca fiind ”o ruptură a contractului” solicitarea Rusiei ca statele Uniunii Europene să îi plătească gazul în ruble, nu în euroa sau dolari.

”Urmează să discutăm cu partenerii noştri europeni asupra modului în care vom răspunde acestei cereri”, a adăugat oficialul german, potrivit AFP.

Chestiunea ar putea fi discutată de liderii europeni la summitul lor de joi şi vineri.
Cu câteva ore mai devreme, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că țara sa nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către ”ţările ostile” şi a dat termen autorităţilor o săptămână să pună la punct un nou sistem de plăţi în ruble.

Decizia este o replică a Moscovei la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei, în special îngheţarea activelor Rusiei în străinătate, măsură prin care statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Preşedintele rus a asigurat însă statele europene că Rusia le va furniza în continuare gaze în volumele şi la preţurile convenite, conform contractelor încheiate.

Guvernul rus a adoptat pe 8 martie o listă cu ţări ”neprietenoase”, în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia acesteia împotriva Ucrainei. Pe listă se regăsesc SUA, Canada, ţările UE, Marea Britanie şi alte ţări europene nemembre ale UE şi din Asia de Sud şi Sud-Est care s-au raliat sancţiunilor.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.