Primul Forum Moldova – România de nivel înalt prezintă oportunitățile de dezvoltare oferite de piața de capital

• Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și omologul său român, premierul Nicolae Ionel Ciucă, au deschis lucrările forumului investițional „Moldova – Romania: Capital Bridges” de la București.
• Primul Forum Moldova – România organizat la nivel înalt a avut ca tema centrală promovarea oportunităților oferite de piețele de capital.
• Republica Moldova este cea mai nouă țară candidată la Uniunea Europeană.
• România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova și al doilea investitor de pe piața moldovenească.
• Piața de capital din România se află pe radarul unei comunități extinse de investitori internaționali și este inclusă în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente.

Primul Forum la nivel înalt „Moldova – România: Capital bridges”, dedicat promovării oportunităților din piața de capital din cele două țări, a avut loc în data de 13 septembrie, la București. Pe agenda discuțiilor forumului s-au aflat teme de actualitate internatională, implementarea de politici favorabile pentru dezvoltarea climatului investițional și de afaceri, întărirea legăturii dintre piețele de capital din cele două țări, bunele practici de preluat în contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și omologul său român, premierul Nicolae Ionel Ciucă, au deschis lucrările forumului investițional „Moldova – Romania: Capital Bridges”.

„Forumul Moldova-România Capital Bridges, unde am participat împreună cu premierul Natalia Gavrilița, a fost un bun prilej să reiterez sprijinul activ al României pentru împlinirea visului Republicii Moldova: integrarea în familia europeană. În actualul context geopolitic și economic, plin de provocări pentru economiile României și Republicii Moldova, întărim punțile care ne unesc pentru a pune în valoare oportunitățile celor două economii. Dezvoltarea relațiilor comerciale și promovarea investițiilor sunt esențiale pentru consolidarea Parteneriatului Strategic și pentru misiunea noastră care se va încheia atunci când ne vom putea bucura împreună de beneficiile statutului de membru al UE”, a declarat Prim-ministrul României, Nicolae Ionel Ciucă.

„Evenimentul de astăzi este despre construirea de poduri – între țara mea și investitorii străini, între afacerile moldovenești și cele internaționale, sau între companiile moldovenești, piețele de capital românești și cele din Europa. Dar cel mai important pod pe care am reușit să-l construim până acum este noul nivel al relației noastre cu Uniunea Europeană, după ce ni s-a acordat statutul de țară candidată la UE. Or, integrarea europeană ar fi busola care ne-ar ajuta să îndeplinim așteptările cetățenilor noștri și ale companiilor care desfășoară afaceri în țara noastră. Avem nevoie de o piață de capital mai activă și de investiții, iar drept exemplu în acest sens ne este piața de capital din România – devenită o poartă de acces spre finanțare pentru afacerile moldovenești, și Bursa de Valori București – care și-a dovedit clar potențialul de a fi un hub financiar regional, inclusiv pentru companiile moldovenești care caută capital de creștere”, a declarat Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova și al doilea investitor de pe piața moldovenească. În Republica Moldova sunt prezente deja peste 1.500 de companii românești, iar în România sunt înregistrate peste 6.640 de societăți mixte cu participare de capital moldovenesc. Piața de capital din România se află pe radarul unei comunități extinse de investitori internaționali și este inclusă în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente.

Președintele maib, Giorgi Shagidze: „Adresez mulțumiri Bursei de Valori București, WOOD&Co, Raiffeisen Bank International și tuturor partenerilor noștri pentru sprijinul acordat pentru ca acest eveniment important să aibă loc. Forumul este de o importanță majoră atât pentru piața de capital a Republicii Moldova, cât și a României. De asemenea, vreau să mulțumesc speakerilor și tuturor participanților pentru interesul manifestat față de Republica Moldova ca destinație investițională și oportunitățile date de noul statut obținut recent de țară candidat UE. Este o onoare pentru maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, să contribuie la susținerea țării și a sectorului bancar, să atragă investitori interesați de dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova, susținând creșterea durabilă și sustenabilă a economiei țării.”

Președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga, a afirmat: „România s-a poziționat ca un pol de stabilitate în regiune și este o destinație atractivă din punct de vedere investițional. Avem convingerea că experiența României, atât ca țară membră a Uniunii Europene, cât și ca piață emergentă în rândul furnizorilor de indici reprezintă un avantaj competițional în fructificarea oportunităților de atragere de capital. Capitalul urmează oportunitățile acolo unde apar și România oferă multiple oportunități de dezvoltare.”

Directorul General al Bursei de Valori București, Adrian Tănase, a afirmat: „Piața de capital din România funcționează conform celor mai înalte standarde europene, oferă vizibilitate internațională sporită în rândul investitorilor prin statutul de piață emergentă și reprezintă o certificare importantă pentru companiile care sunt listate. Avem deja o primă companie din Republica Moldova listată la BVB și suntem încrezători că alte companii care îndeplinesc criteriile de listare își vor face debutul pe piața din România.”

Republica Moldova este cea mai nouă candidată UE prin decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 iar în perioada următoare, autoritățile din Republica Moldova își propun să convingă cât mai mulți investitori să vină în Moldova și să participe la dezvoltarea țării.

La Forum au participat profesioniști ai piețelor de capital din cele două țări, investitori, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și lideri ai companiilor de top care activează în regiune. Organizarea la București a primului Forum la nivel înalt „Moldova – România: Capital bridges” a fost realizată de maib în asociere cu Bursa de Valori București, WOOD & Company, Raiffeisen Bank Internațional, cu sprijinul AmCham România și Romanian Business Leaders.

#Moldova-Romania #piața de capital #forum #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.