Moldova dă de opt ori mai mulți bani pe construcția unui km de drum, decât Letonia

Construcția unui km a drumului de acces către podul plutitor Leova-Bumbăta costă 3,5 mil. de euro. Economistul Denis Roșca susține într-o postare pe Facebook că în Lituania construcția unui km de drum costă 427 mii euro.

„În Lituania un km de drum costă 427 000 euro per 1 km de drum (sau din 1 milion de euro se fac 2,34 km) și se plâng că s-a scumpit cu 30% costul în ultimii 7 ani. Drumuri de 8,2 ori mai scumpe în Republica Moldova decât în Lituania”, susține economistul.

Drumul de 3,5 km care va asigura accesul la podul plutitor peste râul Prut de la Leova va costa 3,5 mil. de euro pe km. Este cel mai scump drum din Republica Moldova. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că prețul ridicat se datorează faptului că este un drum nou.

„Este un drum nou. Nu se reabilitează un drum vechi. Se construiește de la zero. Este vorba de resurse pentru spațiul de amenajare pentru trecerea frontierei, platforme pentru mașini. Vedeți care este situația la celelalte puncte de trecere a frontierei toarte mașinile stau în rând pentru că lipsesc acele platforme de staționare”, a punctat Spînu.

Potrivit unui Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, un nou punct de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta urmează a fi deschis traficului internațional rutier, pe segmentul moldo-român.

#leova #drum #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O construcție neobișnuită a apărut în Chișinău pe acoperișul unui bloc. Este vorba de o casă cu două nivele în adevăratul sens al cuvântului, potrivit imaginilor surprinse de un internaut.

Din imaginea video se observă ca imobilul are și gard, dar și o anexă. „Bijuteria arhitecturală” a fost construită pe un bloc din sectorul Botanica, strada Tudor Strijcă.

Specialiștii imobiliari susțin că în ultimele trei decenii, micile blocuri din Chișinău (hrușciovci n.a) au fost încadrate de construcții adiacente, iar curțile interne au devenit adevărate oaze rurale, cu ogrăzi tipice și foișoare, în detrimentul spațiilor publice. Fenomenul a ajuns la punctul în care, pentru a face față costurilor tot mai ridicate ale extinderii orizontale, locuitorii s-au orientat către extinderea pe verticală.

„Astfel, pe acoperișurile blocurilor au început să apară case de la țară. Acestea nu sunt simple mansardări, ci adevărate locuințe cu curți și grădini, recreând atmosfera rurală în mijlocul orașului. Această tendință nouă și neașteptată a provocat o revoluție în peisajul urban și arhitectural al Chișinăului, atrăgând atenția asupra impactului transformărilor sociale și economice din ultimele decenii”, constată specialiștii.