Prin cea mai mare intersecţie din Moldova trec zilnic 77 mii vehicule. Unde se află

Pe parcursul ultimelor luni, până spre luna iunie, mai mulţi şoferi care traversau traseul M2 în zona nodului rutier din apropierea intrării în orăşelul Cricova, puteau vedea tot soiul de camere pe tripoduri, pe care unii le credeau drept radare. De fapt, erau camerele Agenţiei de Stat a Drumurilor, care numărau vehiculele, pentru estimarea statistică a situaţiei de la întregul nod rutier, scrie piataauto.md.

Intersecția, sau, mai corect, nodul rutier este situată la circa 6 km faţă de marginea Chişinăului, în partea de nord a lui şi e cea mai mare din Moldova. Aici, într-un singur nod, sunt 7 braţe mari, în 3 nivele, prin acelaşi punct, la diferite nivele trecând traseele M5 (numit anterior M14), R6 (M2), M21, M1 (E581), R4 şi E58.

Aşadar, procesul de numărare a celor de la Agenţia de Stat a Drumurilor (ASD) a scos la iveală câteva cifre curioase. Prin această intersecţie, spre exemplu, trec în fiecare zi aproape 77 mii de vehicule, cu o medie de 76,797 vehicule. Iar dacă aceste cifre îţi par mari, atunci află că cei de la ASD au estimat că această cifră va creşte către anul 2043 la 182,005 vehicule pe zi!

Respectiv, situaţia traficului de azi şi creşterea lui constantă impune soluţii de lărgire a infrastructurii la acest nod rutier şi a traseelor ce trec pe aici. Spre exemplu, traseul M1 ar putea fi lărgit la 4 benzi în zona trecerii sale sub cele două poduri din zonă. De asemenea, traseul numit acum R6, mai cunoscut nouă ca M2 sau Chişinău-Orhei, ar trebui să-şi mărească numărul de benzi de la 4 la 6 în zona intersectării sale cu sensul giratoriu din acest nod şi în zona de traversare a două poduri, imediat după sensul giratoriu în direcţia Chişinăului. Aici nu există acum benzi corecte de accelerare şi se creează situaţii de risc şi ambuteiaje.

#intersectie #vehicule #cea mai mare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.