67 de miliarde de euro s-au investit anul trecut în protecția mediului la nivelul UE

În 2023, țările UE au investit aproximativ 67 de miliarde de euro în active esențiale pentru furnizarea de servicii de protecție a mediului, estimează Eurostat.

Acestea au inclus stații de epurare a apelor uzate, vehicule pentru transportul deșeurilor, achiziții de terenuri pentru a crea rezervații naturală sau echipamente mai ecologice pentru producție.

Aproximativ 40 de miliarde de euro (60% din totalul investițiilor în protecția mediului) au fost cheltuite de corporații, atât furnizorii specializați în servicii de protecție a mediului (de exemplu, companii private care se ocupă cu colectarea și procesarea deșeurilor și cu canalizare), cât și de corporații care achiziționează tehnologii și echipamente care reduc presiunile asupra mediului care decurg din procesul lor de producție. Administrațiile publice și sectorul non-profit au reprezentat restul de 40% din investiții.

Cea mai mare sumă investită a fost legată de serviciile de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor. În 2023, acestea au reprezentat 41,6%, respectiv 26,6% din totalul investițiilor pentru protecția mediului.

Protecția aerului a reprezentat 10,4% din investițiile pentru protecția mediului. Administrația generală de mediu, cercetarea și dezvoltarea și protecția împotriva radiațiilor au reprezentat 8,4%. Biodiversitatea și protecția peisajului au reprezentat 6,4%; protecția solului și a apelor subterane 5,6% și reducerea zgomotului restul de 1,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mediu #miliarde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea nevoie de 821,1 milioane de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, iar Guvernul propune un plan pentru a asigura aprovizionarea cu energie și gaze pe durata iernii. Proiectul prevede instituirea unei comisii guvernamentale, condusă de premierul Vasile Tofan, care va coordona pregătirile pentru sezonul de încălzire.

Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Energiei, include 58 de măsuri care vor trebui implementate de ministere, instituții publice, autorități locale și companiile din sectorul energetic pentru a reduce riscurile de aprovizionare și a asigura funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Potrivit notei informative, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului este estimat la 821,1 milioane de metri cubi, cu aproximativ 22 de milioane de metri cubi mai puțin decât în sezonul precedent. Din acest volum, 500,3 milioane de metri cubi (61%) vor reveni consumatorilor protejați, iar 320,8 milioane de metri cubi (39%) consumatorilor întreruptibili. Lista actualizată a acestor categorii de consumatori urmează să fie definitivată și publicată până la 15 octombrie 2026.

În același timp, consumul de energie electrică este estimat la 3,039,2 miliarde de kWh, dintre care 41% va fi acoperit din producția locală, iar 59% din importuri și alte surse.

Documentul estimează că nu va exista un deficit de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în sezonul de încălzire 2026-2027. Totodată, SA „Termoelectrica” dispune de stocuri de combustibil de rezervă care pot fi utilizate în situații excepționale, iar utilizarea concomitentă a gazelor naturale și a păcurii este considerată puțin probabilă.

Totodată, Ministerul Energiei și Biroul politici de reintegrare, împreună cu instituțiile din sectorul energetic, urmează să elaboreze măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului energetic și gestionarea eventualelor riscuri ce vizează malul stâng al Nistrului, acestea fiind incluse în planul de pregătire pentru sezonul rece.

Autorii proiectului avertizează că sezonul rece se desfășoară într-un context regional dificil. La 14 iulie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 52,49%, cu 10,53 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața energetică europeană.