Subteranele economiei: Munca la negru escaladează la 15,3%

În ciuda eforturilor de combatere, munca nedeclarată în rândul salariaților din Republica Moldova a atins cote alarmante, ajungând la 15,3% în trimestrul întâi al anului 2024, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică.

Comparativ cu trimestrul I al anului 2023, când rata era de 6,4%, această creștere semnificativă indică o tendință îngrijorătoare în economia țării. Practica angajării fără formalizarea contractelor individuale de muncă este mai frecventă printre bărbați, cu o rată de 6,5%, în timp ce femeile înregistrează un procent mai mic, de 3,5%.

Agricultura, construcțiile, industria și comerțul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează în baza unor înțelegeri verbale. De exemplu, în agricultură, acest procent ajunge la 46,7%, iar în construcții la 20,1%.

În ceea ce privește sectorul informal, 15,3% din totalul persoanelor ocupate în economie au lucrat în acest domeniu, potrivit datelor statistice. De menționat că în sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 10,6%, cu cea mai mare pondere înregistrată în construcții, unde 60,6% din totalul persoanelor ocupate sunt angajate informal.

Ministerul Muncii estimează că pierderile anuale din cauza muncii la negru se ridică la 15 miliarde de lei, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru a combate această practică și pentru a asigura un mediu de muncă corect și transparent pentru toți angajații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #salariu în plic #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.