Probleme pe frontul de vest al gazelor! Moldova a cumpărat metan, dar nu-l poate importa

08 Sept. 2023, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Sept. 2023, 09:57 // Actual //  bani.md

Moldova a cerut creșterea capacității de flux invers de-a lungul conductei transbalcanice pentru a facilita importurile regionale mai mari de gaze pe fondul riscurilor de reducere a energiei.

Vorbind pentru ICIS, Constantin Borosan, secretar de stat în Ministerul Energiei al țării, a declarat că Moldova este pregătită să găsească o soluție pentru creșterea compresiei pe traseu din motive de securitate a aprovizionării.

Borosan a spus că capacitatea în flux invers la punctul de interconectare transfrontalieră Grebenyky cu Ucraina ar trebui să crească de la puțin peste aproximativ 4,5 milioane de metri cubi (mcm)/zi de capacitate întreruptibilă până la capacitatea sa tehnică de firmă de aproximativ 10 milioane de metri cubi/zi.

Totuși, pentru a facilita creșterea, operatorii de sisteme de transport din amonte precum Bulgartransgaz ar trebui să crească presiunea la granița cu România prin exploatarea stațiilor de compresoare Kardam.

Moldova a propus două variante.

Prima ar fi ca operatorii de sisteme de transport al gazelor din țările de tranzit, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina să împartă costurile presiunii crescute în conducta transbalcanică.

În caz contrar, Republica Moldova a spus că pentru funcționarea stației de comprimare din Bulgaria, care va permite creșterea capacității de transport al gazelor la IP Grebenyky, vor fi necesari 6.300 MWh în natură de gaz combustibil.

Cu toate acestea, dacă Moldova va plăti pentru gazul respectiv, atunci singura companie care va putea folosi capacitatea sporită ar fi compania de stat din Republica Moldova Energocom, a recunoscut Borosan.

„Din punctul nostru de vedere, creșterea capacității de transport de gaze în flux invers pe conducta Trans-Balcanică se referă la securitatea aprovizionării.”

Borosan a spus că situația este urgentă, deoarece Moldova și-a asigurat deja aprovizionarea cu gaze pentru iarnă în regiunea balcanică și se așteaptă să-l importe doar în depozitele subterane de gaze din Ucraina prin conducta transbalcanică.

El a subliniat că o licitație de capacitate întreruptă recentă din septembrie a trebuit să fie anulată, deoarece a fost suprasubscrisă.

„Licitația a trebuit să fie anulată după trei zile și 13 runde de licitații”, a spus el.

RISCUL DE REDUCERE

Gazprom ar putea riposta după ce țara a declarat că nu intenționează să plătească o presupusă datorie istorică pe care producătorul rus o estimează la 709 milioane de dolari.

Un audit internațional recent a infirmat datoria, dar Gazprom a spus că nu este puternic de acord cu rezultatele raportului.

Răspunsul Gazprom stârnește acum temeri că ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze către Transnistria.

Provincia separatistă controlată de ruși, care nu este recunoscută la nivel internațional, primește în jur de 2 miliarde de metri cubi/an de gaz de la Gazprom, care este folosit în cea mai mare parte pentru a genera electricitate.

Cea mai mare parte din această energie electrică este furnizată înapoi în Moldova.

Moldova nu mai importă gaze pentru propriile nevoi, dar dacă Gazprom suspendă livrările către Transnistria, ar putea fi nevoită să acopere cererea atât pentru a asigura aprovizionare suficiente gospodăriilor, cât și pentru producția de energie electrică.

Volumele cumpărate în regiunea balcanică și depozitate în Ucraina ar putea ajuta la ameliorarea în lunile de iarnă de vârf.

De asemenea, ei ajută țara să facă economii majore, deoarece gazul cumpărat în regiunea balcanică este în medie cu 25,00 euro/MWh mai ieftin în această lună decât prețul pe care Moldova ar trebui să-l plătească Gazprom pentru gazul importat în baza contractului său pe termen lung.

Operatorul ucrainean de rețea de gaze, GTSOU susține oferta Moldovei și chiar i-a abordat pe colegii de la operatorul bulgar de rețea de gaze Bulgartransgaz cu pentru de a crește compresia în perioada iulie-septembrie 2023, potrivit unei scrisori văzute de ICIS.

O sursă apropiată de GTSOU a declarat pentru ICIS că operatorul ar putea furniza 4,7 milioane mcm/zi ca fluxuri inverse virtuale și încă 2mcm/zi ca fluxuri fizice la IP-ul Grebenyky.

Comunitatea Energetică, o instituție internațională care sprijină Ucraina și Moldova în ofertele lor de reformă a pieței, a abordat și Bulgartransgaz cu aceeași solicitare, potrivit corespondenței văzute de ICIS.

Până acum, nu a existat niciun răspuns oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală