Procuratura Generală a pornit un dosar penal privind falsificarea documentelor. Care e legătura cu BERD și PILG

28 Mai 2021, 09:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Mai 2021, 09:33 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Procuratura Generală, având în vedere plângerea companiei Bemol, a deschis un dosar penal cu privire la falsificarea documentelor. Este vorba despre un document care a fost prezentat instanței de către un avocat care reprezintă interesele BERD. Documentul trebuia să oprească introducerea administrației speciale la Danube Logistics, care administrează portul Giurgiulești. Bemol consideră că acest fapt, precum și prezența unui al doilea dosar penal și a mai multor hotărâri judecătorești, ar fi trebuit să oprească BERD să cumpere Danube Logistics. BERD neagă categoric acuzațiile lui Bemol de utilizare a documentelor false, scrie Newsmaker.md.

La sfârșitul lunii aprilie 2021, Procuratura Generală a deschis un dosar penal cu privire la falsificarea documentelor, în baza declarației companiei Bemol. Acesta este un document care a fost prezentat în instanță din numele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a opri acțiunile executorului judecătoresc legate de introducerea managementului extern în Danube Logistics, care administrează Portul Internațional Giurgiulești.

Plângerea companiei Bemol adresată Procuraturii Generale, pe care compania a contactat-o ​​la începutul lunii aprilie, spune că „avocații atât ai companiei Danube Logistics, cât și ai BERD au oferit instanței o falsă „confirmare a înregistrării gajului” din 29 decembrie 2016, semnată de notarul Oleg Gladysh. Acest document afirmă că BERD este creditorul ipotecar al proprietății Portului. De fapt, creditorul ipotecar real al acestei proprietăți nu este BERD, ci Moldova-Agroindbank. Acest lucru este confirmat în baza de date a Agenției Resurse Informaționale Juridice de la Ministerul Justiției (copii ale documentelor, atât false cât și reale, sunt la dispoziția NM).

Săptămâna trecută, a devenit cunoscut faptul că BERD a cumpărat Danube Logistics (operatorul portului Giurgiulești) prin achiziționarea companiei offshore cipriote Thomo Invest, deținută de Thomas Moser. Anterior, banca a declarat că este implicată în litigii și „luptă pentru port”, deoarece este principalul beneficiar economic al pachetului de 65% al ​​acțiunii olandeze Danube Logistics Holding BV în compania moldovenească Danube Logistics.

Potrivit CEO-ului Bemol, Rafik Aliyev, BERD nu ar fi trebuit să intervină în litigiile dintre Bemol și fostul director al Bemol, Thomas Moser.

„Am știut întotdeauna și am declarat public că anumiți angajați ai băncii se află în spatele fostului angajat al BERD, Thomas Moser. În timp ce autoritățile erau diferite, erau în umbră, instanțele nu au luat în considerare cazul nostru de câțiva ani. Când Guvernul s-a schimbat și aceste persoane au pierdut sprijinul politic, instanțele au început să ia în considerare faptele și au fost luate mai multe decizii în favoarea lui Bemol ”, a subliniat Aliyev.

După aceste decizii judiciare (decizia Curții de Apel Chișinău, care a obligat fostul șef al Dunării Logistice Thomas Moser și adjunctul său Alla Aydov să plătească 177,4 milioane de lei daune Bemol Retail și decizia Curții Supreme de Justiție, care a confirmat această decizie a AP.) au urmat procesele executive și confiscarea acțiunilor din Danube Logistics. Aceștia au fost arestați pentru a impune recuperarea din posibilul venit al lui Moser.

„Atunci BERD a încercat să schimbe legislația în mai multe domenii importante, inclusiv legea privind spălarea banilor (vorbim despre modificări care interzic recuperarea proprietății sau a banilor de la proprietarii indirecți, explică Newsmaker). Nu a reușit. Din nou, contrar legii, avocații BERD, împreună cu avocații lui Moser, au solicitat Curții Supreme de Justiție revocarea hotărârii definitive prin revizuire. Nici măcar nu au fost opriți de faptul că, în cazul anulării deciziei finale a instanței, prejudiciul pentru Moser ar trebui să fie compensat de către stat ”, a spus Aliyev.

Potrivit acestuia, Bemol a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a informa BERD că fostul său angajat, cu ajutorul prietenilor săi care încă lucrează acolo, a comis și continuă să comită acțiuni ilegale. În susținerea acestui fapt, compania a trimis băncii două rapoarte de anchetă pregătite de firme de audit internaționale de renume.

Aliyev a reamintit că Procuratura Generală a deschis un alt dosar penal în vară – cu privire la deturnarea de bunuri. Cazul a fost deschis și pe baza unei declarații a lui Bemol, care l-a acuzat pe Moser că a delapidat 10 milioane de dolari în proprietate în timp ce era administrator al companiei.

„Moser are mai multe dosare penale, mai multe decizii judecătorești definitive, iar foștii săi colegi de la bancă, ignorând toate acestea, vor să folosească BERD pentru a-l salva?”, A spus Aliyev.

El a asigurat că Bemol își va apăra drepturile în cadrul legii și și-a exprimat speranța că, din cauza celor doi angajați ai BERD și a avocatului lor local, reputația băncii nu va avea de suferit, iar statul va putea pune în aplicare deciziile judecătorești.

Anterior, scrie Newsmaker,  BERD a respins acuzațiile de încălcare a angajaților băncii care lucrează la proiectul de finanțare a portului Giurgiulești.

Când a fost solicitat de NM să comenteze unele declarații ale lui Aliyev legate de falsificarea documentelor, BERD a răspuns că neagă categoric acuzațiile de utilizare a documentelor false.

La întrebările NM despre legalizarea acțiunilor lui Moser, luarea deciziilor, despre achiziționarea activelor companiei olandeze și impactul acesteia asupra reputației băncii, BERD nu a răspuns.

***

Newsmaker amintește că în jurul portului Giurgiulești, care este administrat de Danube Logistics de mulți ani, se desfășoară litigii. Fostul proprietar al Danube Logistics Rafik Aliyev îl acuză pe actualul său proprietar legal Thomas Moser că a preluat în mod fraudulos compania prin vânzarea acesteia către compania olandeză Danube Logistics Holding BV. Moser insistă asupra legalității tranzacției de cumpărare și vânzare, referindu-se la deciziile instanțelor olandeze și engleze. De asemenea, el a negat întotdeauna toate acuzațiile împotriva lui Aliyev.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!