Procuratura Generală a pornit un dosar penal privind falsificarea documentelor. Care e legătura cu BERD și PILG

28 Mai 2021, 09:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Mai 2021, 09:33 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Procuratura Generală, având în vedere plângerea companiei Bemol, a deschis un dosar penal cu privire la falsificarea documentelor. Este vorba despre un document care a fost prezentat instanței de către un avocat care reprezintă interesele BERD. Documentul trebuia să oprească introducerea administrației speciale la Danube Logistics, care administrează portul Giurgiulești. Bemol consideră că acest fapt, precum și prezența unui al doilea dosar penal și a mai multor hotărâri judecătorești, ar fi trebuit să oprească BERD să cumpere Danube Logistics. BERD neagă categoric acuzațiile lui Bemol de utilizare a documentelor false, scrie Newsmaker.md.

La sfârșitul lunii aprilie 2021, Procuratura Generală a deschis un dosar penal cu privire la falsificarea documentelor, în baza declarației companiei Bemol. Acesta este un document care a fost prezentat în instanță din numele Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a opri acțiunile executorului judecătoresc legate de introducerea managementului extern în Danube Logistics, care administrează Portul Internațional Giurgiulești.

Plângerea companiei Bemol adresată Procuraturii Generale, pe care compania a contactat-o ​​la începutul lunii aprilie, spune că „avocații atât ai companiei Danube Logistics, cât și ai BERD au oferit instanței o falsă „confirmare a înregistrării gajului” din 29 decembrie 2016, semnată de notarul Oleg Gladysh. Acest document afirmă că BERD este creditorul ipotecar al proprietății Portului. De fapt, creditorul ipotecar real al acestei proprietăți nu este BERD, ci Moldova-Agroindbank. Acest lucru este confirmat în baza de date a Agenției Resurse Informaționale Juridice de la Ministerul Justiției (copii ale documentelor, atât false cât și reale, sunt la dispoziția NM).

Săptămâna trecută, a devenit cunoscut faptul că BERD a cumpărat Danube Logistics (operatorul portului Giurgiulești) prin achiziționarea companiei offshore cipriote Thomo Invest, deținută de Thomas Moser. Anterior, banca a declarat că este implicată în litigii și „luptă pentru port”, deoarece este principalul beneficiar economic al pachetului de 65% al ​​acțiunii olandeze Danube Logistics Holding BV în compania moldovenească Danube Logistics.

Potrivit CEO-ului Bemol, Rafik Aliyev, BERD nu ar fi trebuit să intervină în litigiile dintre Bemol și fostul director al Bemol, Thomas Moser.

„Am știut întotdeauna și am declarat public că anumiți angajați ai băncii se află în spatele fostului angajat al BERD, Thomas Moser. În timp ce autoritățile erau diferite, erau în umbră, instanțele nu au luat în considerare cazul nostru de câțiva ani. Când Guvernul s-a schimbat și aceste persoane au pierdut sprijinul politic, instanțele au început să ia în considerare faptele și au fost luate mai multe decizii în favoarea lui Bemol ”, a subliniat Aliyev.

După aceste decizii judiciare (decizia Curții de Apel Chișinău, care a obligat fostul șef al Dunării Logistice Thomas Moser și adjunctul său Alla Aydov să plătească 177,4 milioane de lei daune Bemol Retail și decizia Curții Supreme de Justiție, care a confirmat această decizie a AP.) au urmat procesele executive și confiscarea acțiunilor din Danube Logistics. Aceștia au fost arestați pentru a impune recuperarea din posibilul venit al lui Moser.

„Atunci BERD a încercat să schimbe legislația în mai multe domenii importante, inclusiv legea privind spălarea banilor (vorbim despre modificări care interzic recuperarea proprietății sau a banilor de la proprietarii indirecți, explică Newsmaker). Nu a reușit. Din nou, contrar legii, avocații BERD, împreună cu avocații lui Moser, au solicitat Curții Supreme de Justiție revocarea hotărârii definitive prin revizuire. Nici măcar nu au fost opriți de faptul că, în cazul anulării deciziei finale a instanței, prejudiciul pentru Moser ar trebui să fie compensat de către stat ”, a spus Aliyev.

Potrivit acestuia, Bemol a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a informa BERD că fostul său angajat, cu ajutorul prietenilor săi care încă lucrează acolo, a comis și continuă să comită acțiuni ilegale. În susținerea acestui fapt, compania a trimis băncii două rapoarte de anchetă pregătite de firme de audit internaționale de renume.

Aliyev a reamintit că Procuratura Generală a deschis un alt dosar penal în vară – cu privire la deturnarea de bunuri. Cazul a fost deschis și pe baza unei declarații a lui Bemol, care l-a acuzat pe Moser că a delapidat 10 milioane de dolari în proprietate în timp ce era administrator al companiei.

„Moser are mai multe dosare penale, mai multe decizii judecătorești definitive, iar foștii săi colegi de la bancă, ignorând toate acestea, vor să folosească BERD pentru a-l salva?”, A spus Aliyev.

El a asigurat că Bemol își va apăra drepturile în cadrul legii și și-a exprimat speranța că, din cauza celor doi angajați ai BERD și a avocatului lor local, reputația băncii nu va avea de suferit, iar statul va putea pune în aplicare deciziile judecătorești.

Anterior, scrie Newsmaker,  BERD a respins acuzațiile de încălcare a angajaților băncii care lucrează la proiectul de finanțare a portului Giurgiulești.

Când a fost solicitat de NM să comenteze unele declarații ale lui Aliyev legate de falsificarea documentelor, BERD a răspuns că neagă categoric acuzațiile de utilizare a documentelor false.

La întrebările NM despre legalizarea acțiunilor lui Moser, luarea deciziilor, despre achiziționarea activelor companiei olandeze și impactul acesteia asupra reputației băncii, BERD nu a răspuns.

***

Newsmaker amintește că în jurul portului Giurgiulești, care este administrat de Danube Logistics de mulți ani, se desfășoară litigii. Fostul proprietar al Danube Logistics Rafik Aliyev îl acuză pe actualul său proprietar legal Thomas Moser că a preluat în mod fraudulos compania prin vânzarea acesteia către compania olandeză Danube Logistics Holding BV. Moser insistă asupra legalității tranzacției de cumpărare și vânzare, referindu-se la deciziile instanțelor olandeze și engleze. De asemenea, el a negat întotdeauna toate acuzațiile împotriva lui Aliyev.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!