Prognoză sumbră a unui fost consilier prezidențial: PIB-ul Republicii Moldova se va dubla în 36 de ani

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova se va dubla abia în 36 de ani, un ritm care pune sub semnul întrebării capacitatea Moldovei de a-și asigura un viitor economic prosper, a declrat Vladislav Kulminski, fostul consilier prezidențial și director al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS), în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi,” Kulminski a declarat că

Kulminski a subliniat că, spre deosebire de alte state care au ales calea integrării în Uniunea Europeană și au beneficiat de creșteri semnificative ale nivelului de trai și ale pensiilor, Moldova rămâne stagnată economic. „Economia Republicii Moldova nu a crescut. Statele care au optat pentru UE au crescut nivelul de viață, pensiile. Cel mai important, au apărut oportunități,” a declarat Kulminski.

Potrivit lui, Moldova nu are capacitatea de a dezvolta industrii avansate, cum ar fi producția de automobile, exemplificând cu imposibilitatea de a construi un BMW. **„Toate partidele au fost la guvernare – democrați, liberali, agrarieni etc. Nu este posibil să crească economia. Moldova se poate dezvolta doar în cadrul unei uniuni cum ar fi Uniunea Europeană,” a adăugat fostul consilier.

Declarațiile lui Kulminski vin în contextul unor prognoze pesimiste din partea organismelor financiare internaționale. Banca Mondială a revizuit recent în scădere estimările de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Potrivit raportului *Global Economic Prospects*, prognoza pentru 2024 a fost redusă de la 4,2% la 2,2%, iar pentru 2025 de la 4,1% la 3,9%, ceea ce evidențiază provocările economice majore cu care se confruntă țara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.