Republica Moldova are 6416 de milionari. Unul dintre ei a încasat 29 de milioane de lei

Republica Moldova a înregistrat în anul 2023 un număr record de 6.416 milionari, cu 1.606 mai mult decât în anul precedent. Aceste persoane au obținut împreună venituri totale de 19,7 miliarde lei, iar impozitul reținut a fost de 1,46 miliarde lei, în creștere față de veniturile de 17,6 miliarde lei și impozitul reținut de 1,45 miliarde lei din 2022, arate datele fiscului.

Cea mai mare sumă de venit declarată de o persoană fizică în anul 2023 a fost de 28,8 milioane lei. Printre milionarii moldoveni, se numără și o persoană care a înregistrat venituri de 29 milioane lei. În această categorie, cea mai tânără persoană are 19 ani, iar cea mai vârstnică are 83 de ani. Din totalul milionilor, 4.542 sunt bărbați și 1.874 sunt femei.

În ceea ce privește contribuabilii persoane fizice, totalul veniturilor obținute în 2023 a fost de 111,7 miliarde lei, distribuite între 1,59 milioane de persoane. Impozitul pe venit reținut și declarat a fost de 8,7 miliarde lei. Veniturile predominante în rândul persoanelor fizice sunt cele din plăți salariale (75,46%), urmate de dividende (11,59%) și venituri din transmiterea proprietății imobiliare și mobiliare (3,15%), cu excepția terenurilor agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioanri #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.