Prohibiție pe construcția stațiilor PECO. Ce alte modificări a mai votat Guvernul la legea produselor petroliere

Cabinetul de miniștri a dat aviz pozitiv proiectului de lege care prevede modificări la mai multe acte normative ce se referă la activitatea operatorilor de pe piața produselor petroliere. Proiectul de lege își propune să asigure crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea liberei concurențe, cât și eficiența în acest sector.

Prin urmare, principala prevedere a proiectului ține de instituirea unui moratoriu de 6 luni asupra eliberării autorizațiilor de construcție a stațiilor de alimentare cu produse petroliere principale și gaze lichefiate.

De asemenea, va fi anulată taxa fixă de licență care la moment constituie 260 de mii de lei per import și se va aplica taxa generală a licenței în mărime de 3250 de lei. Măsura vine urmare a constatării aplicării neuniforme a taxelor pentru eliberarea licențelor pentru importul și comercializarea angro a benzinei/motorinei și importul și comercializarea angro a gazului lichefiat.

Concomitent, se propune introducerea taxei în structura accizelor la importul produselor petroliere de 10 lei per tonă. Includerea acestor taxe va facilita accesul noilor operatori, care au capacități reduse, pe piața angro a carburanților, dat fiind faptul că aceștia nu vor suporta costuri ulterioare în desfășurarea afacerii. Prin această modificare, se va asigura și egalitatea tuturor participanților pieței în raport cu statul, care licențiază desfășurarea acestei activități de întreprinzător.

Mai mult decât atât, pentru a exclude apariția intermediarilor pe piață și a reduce riscul de contrabandă, se propune și interzicerea revânzării angro a produsele petroliere.

În același proiect se prevede majorarea cuantumului sancțiunilor contravenționale, or sancțiunile care se conțin în Codul contravențional, la moment, nu sunt adaptate la realitățile pieței produselor petroliere. Astfel, potrivit documentului, sancțiunile stabilite în Codul contravențional pentru încălcarea legislației în domeniul pieței produselor petroliere urmează a fi majorate de aproximativ 10 ori. De exemplu, dacă pentru încălcarea regulilor de păstrare a produselor petroliere persoana juridică poate fi sancționată cu amendă de la 4500 de lei la 6000 de lei, prin modificările propuse sancțiunile vor fi de la 45000 de lei la 60000 de lei.

#PECO #moratoriu #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.