Proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023: Cu cât vor crește accizele la tutun și alcool

Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023. Documentul prevede majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25%, iar la alcool cu 15%. Anterior, mediul de afaceri și asociațiile de business și-au expus îngrijorările privind creșterea accelerată a accizelor, invocând că orice majorare neplanificată și bruscă va încuraja comerțul ilicit și va provoca pierderi la bugetul de stat, scrie infotag.md.

Ratele de accizare propuse în Politica Fiscală pentru anul 2023 contravin calendarului fiscal existent, care prevede creșterea accizei cu 15% la produsele de tutun și cu 5% la alcoolul etilic.

În cadrul unei adresări publice, principalii operatori ai pieței produselor din tutun au declarat că majorarea bruscă accizelor va afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare.

În adresare se spune că fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun, reprezintă estimativ o pierdere de 1,3 milioane euro sau 26 milioane lei la veniturile bugetului de stat.

De menționat că Ministerul Finanțelor își propune să încaseze suplimentar la bugetul de stat venituri de circa 618 milioane de lei din acciza la produsele de tutun. Operatorii pieței produselor din tutun consideră că acest lucru nu va fi posibil dacă acciza va crește cu 25%.

Anterior, în cadrul unui interviu directoarea adjunctă AmCham Moldova, Veronica Sirețeanu a declarat că propunerile de creștere rapidă a cotelor accizelor, trebuie corelată cu o altă propunere din Politica fiscală: cota 0 la profit. ”Această creștere abundentă, care nu e salutabilă deloc, este costul pe care bugetul ar vrea să îl compenseze pentru ne-aplicarea impozitului pe profit la persoane juridice”, a subliniat Veronica Sirețeanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Politica Fiscală pentru anul 2023 prevede o vacanță fiscală de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii, stabilind impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil nedistribuit sub formă de dividende. Ca urmare a acestei măsuri, bugetul se va reduce cu 1,2 milioane de lei.

Și importatorii de produse alcoolice au declarat că majorarea accizei la alcool cu 15%, în loc de 5%, va provoca consecințe nefaste, nu numai pentru importatori, căci un impact și mai mai dur va fi pentru producătorii interni, și, respectiv, va duce și la consecințe pentru consumatorul final.

„Dacă să sintetizăm care ar fi impactul – creșterea accizei cu 15% va duce la mai multe consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în primul rând, ieșirea din fiscalitatea legală și deplasarea spre consumul produselor contrafăcute”, a afirmat Vitalie Slonovschi, administratorul companiei Global Spirit.

Proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023 urmează a fi supus votării în a doua lectură în Parlament.

#politica fiscală #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un membru al Comitetului pentru buget și taxe al Dumei de Stat, Ayrat Farahov, a propus ca medicamentele să fie vândute în farmacii nu doar la pachet, ci și pe pastilă, pentru a reduce costurile tratamentelor și risipa de medicamente.

Într-un interviu pentru FederalPress, deputatul a argumentat că o astfel de măsură ar face tratamentul mai accesibil pentru cetățeni, în special pentru pensionari, și ar reduce numărul de medicamente expirate din locuințele oamenilor.

„Se întâmplă des să ne doară capul și să avem nevoie de una-două pastile. De ce să cumpărăm un pachet de zece? Doza nu corespunde conținutului, iar restul pastilelor sunt aruncate. Pentru pensionari, asta contează mult”, a declarat Farahov.
El a sugerat ca tabletele să fie livrate în saci sau cutii mari și dozate direct în farmacii, ceea ce ar reduce cheltuielile inclusiv pentru achizițiile publice. Deputatul a amintit că legislația rusă permite deja farmaciilor să prepare medicamente proprii și a dat exemplul SUA și Germaniei, unde această practică este folosită pentru reducerea costurilor și personalizarea tratamentelor.

Propunerea vine în contextul în care, după începutul războiului împotriva Ucrainei, Rusia se confruntă cu o criză acută a medicamentelor. Potrivit Novaia Gazeta Europa, la începutul anului 2025 134 de medicamente esențiale nu mai erau disponibile pe piața rusă, inclusiv 20 de tratamente oncologice, cinci antibiotice, trei medicamente antiepileptice, precum și insulină pentru gravide, imunodepresante, medicamente împotriva migrenelor, alergiilor, tuberculozei, HIV și malariei.