Proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023: Cu cât vor crește accizele la tutun și alcool

Parlamentul a votat ieri, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023. Documentul prevede majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25%, iar la alcool cu 15%. Anterior, mediul de afaceri și asociațiile de business și-au expus îngrijorările privind creșterea accelerată a accizelor, invocând că orice majorare neplanificată și bruscă va încuraja comerțul ilicit și va provoca pierderi la bugetul de stat, scrie infotag.md.

Ratele de accizare propuse în Politica Fiscală pentru anul 2023 contravin calendarului fiscal existent, care prevede creșterea accizei cu 15% la produsele de tutun și cu 5% la alcoolul etilic.

În cadrul unei adresări publice, principalii operatori ai pieței produselor din tutun au declarat că majorarea bruscă accizelor va afecta piața legală și companiile care își desfășoară activitatea legal în Republica Moldova, vor stimula creșterea comerțului ilicit și vor diminua respectiv veniturile bugetare.

În adresare se spune că fiecare scădere de 1% a pieței legale a produselor din tutun, reprezintă estimativ o pierdere de 1,3 milioane euro sau 26 milioane lei la veniturile bugetului de stat.

De menționat că Ministerul Finanțelor își propune să încaseze suplimentar la bugetul de stat venituri de circa 618 milioane de lei din acciza la produsele de tutun. Operatorii pieței produselor din tutun consideră că acest lucru nu va fi posibil dacă acciza va crește cu 25%.

Anterior, în cadrul unui interviu directoarea adjunctă AmCham Moldova, Veronica Sirețeanu a declarat că propunerile de creștere rapidă a cotelor accizelor, trebuie corelată cu o altă propunere din Politica fiscală: cota 0 la profit. ”Această creștere abundentă, care nu e salutabilă deloc, este costul pe care bugetul ar vrea să îl compenseze pentru ne-aplicarea impozitului pe profit la persoane juridice”, a subliniat Veronica Sirețeanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Politica Fiscală pentru anul 2023 prevede o vacanță fiscală de 3 ani pentru întreprinderile mici și mijlocii, stabilind impozitul pe venit în mărime de 0% din venitul impozabil nedistribuit sub formă de dividende. Ca urmare a acestei măsuri, bugetul se va reduce cu 1,2 milioane de lei.

Și importatorii de produse alcoolice au declarat că majorarea accizei la alcool cu 15%, în loc de 5%, va provoca consecințe nefaste, nu numai pentru importatori, căci un impact și mai mai dur va fi pentru producătorii interni, și, respectiv, va duce și la consecințe pentru consumatorul final.

„Dacă să sintetizăm care ar fi impactul – creșterea accizei cu 15% va duce la mai multe consecințe negative atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, în primul rând, ieșirea din fiscalitatea legală și deplasarea spre consumul produselor contrafăcute”, a afirmat Vitalie Slonovschi, administratorul companiei Global Spirit.

Proiectul Politicii fiscale pentru anul 2023 urmează a fi supus votării în a doua lectură în Parlament.

#politica fiscală #accize #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exportatorii moldoveni de fructe se confruntă din nou cu un blocaj administrativ la exportul către Uniunea Europeană, după ce noile cote de export la fructe pentru 2026 nu au fost încă activate, deși anul a început de aproape două săptămâni. Informația a fost confirmată pentru BANI.MD de Victor Cazacu, directorul companiei Pro Inedit SRL, unul dintre marii exportatori de fructe.

„Iar nu avem cote de export la fructe. Nu a fost introdus noul contingent”, a declarat Cazacu, care a explicat că problema lovește direct exporturile de mere, struguri și prune către România și UE.

Potrivit acestuia, lipsa contingentelor înseamnă taxe vamale mai mari la intrarea în UE, ceea ce duce imediat la scăderea prețurilor de achiziție în Moldova. „La mere prețurile vor scădea cu 15%”, avertizează exportatorul, care susține că pierderile la fiecare camion exportat se ridică la 1000 de euro.

Cazacu spune că firmele nu au nevoie de notificări oficiale pentru a simți efectul: „Noi vedem pe banii noștri, achitați în vama română”.

Exportatorii afirmă că au avertizat autoritățile încă de la 1 ianuarie, dar nu s-a făcut nimic. „Ei au fost anunțați exact din 1 ianuarie de către noi. Nu s-a făcut absolut nimic”, susține Cazacu.

Vineri, reprezentanții Ministerului Economiei i-au comunicat că demersurile către UE au fost trimise abia săptămâna trecută și că „se așteaptă răspunsul”.

„Exact așa a fost și cu prunele, nu au făcut nimic”, spune exportatorul.

Blocajul deja produce pierderi financiare. „Eu personal am pierderi de 10.000 de euro doar din taxe”, afirmă Cazacu.

El acuză lipsa totală de planificare din partea Guvernului: „Asta trebuia prevăzut din timp. Și noi trebuia să fim informați de stat, nu eu să alerg după informații”.

În lipsa contingentelor active, exporturile moldovenești intră pe piața UE cu taxe integrale, ceea ce le face mai scumpe și mai puțin competitive față de producția locală sau de alți furnizori.

Exportatorii avertizează că situația va lovi direct și fermierii, deoarece costurile vamale vor fi transferate înapoi în prețul de achiziție. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la mere ar putea scădea cu cel puțin 15%.

Anterior cota de export la mere în UE este de 50 de mii de tone, 61 de mii de tone la prune și 40 de mii de tone la struguri. Chiar exportatorul susține că aceste cote sunt mici în comparație cu recolta pe care o au fermierii moldoveni. „De exemplu, în acest an recolta de mere a fort de 300 de mii de tone or, cota de export este doar 5o de mii de tone”.