Cine a făcut dezmăț pe banii moldovenilor! Ioniță: jaful bancar, izolarea internațională și creditele scumpe

Economistul Veaceslav Ioniță, într-o postare pe Facebook, susține că cel mai neplăcut anti-record a bugetului pentru 2023: circa 5,5 miliarde lei cheltuieli bugetare au fost direcționate doar pentru plata dobânzilor la credite. 18% din veniturile bugetului de stat pentru 2023 vor merge la plata dobânzilor și datoriilor.

„Costurile cu dobânzile la credite au crescut brusc din 2016, când Guvernul a preluat garanțiile oferite la jaful bancar. Apoi au urmat ani de izolare externă, iar deficitul bugetar în cea mai mare parte era acoperit din bani interni, mai scumpi. Acum plătim și această poliță”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, anul 2022 a venit cu altă surpriză. Împrumuturile interne s-au scumpit de la 5% la 23% anual. Guvernul nu s-a împrumutat, dar a fost nevoit să se reacrediteze. Altfel spus împrumuturile vechi la 5% anual au fost schimbate cu atele noi, dar deja la 23%.

„Deci: 1) jaful bancar, 2) izolarea internațională și 3) creditele scumpe din 2022, au provocat o creștere de două ori sau până la 5,5 miliarde lei a cheltuielilor pentru plata dobânzilor la credite. În afară de dobânzi anul viitor mai trebuie să întoarcem 6,2 miliarde lei credite mai vechi. Deci, din totalul veniturilor bugetului de stat pentru anul viitor de 64,86 miliarde lei, 18% sau 11,7 miliarde lei vor merge pentru plata dobânzilor și datoriilor”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova exportă înghețată pe piața Uniunii Europene, însă producătorul este nevoit să importe lapte praf din UE, deoarece laptele autohton nu trece certificarea europeană, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul unei conferințe dedicate pregătirii economiei moldovenești pentru integrarea în piața unică europeană.

Potrivit deputatului, problema nu constă neapărat în lipsa legislației sau a standardelor, ci în modul în care acestea sunt respectate și aplicate în Republica Moldova.

„Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană”, a declarat Spătari.

Președintele Comisiei economie a atras atenția că între legislația națională și realitatea din teren există diferențe importante, iar autoritățile manifestă în continuare un nivel ridicat de toleranță față de nerespectarea anumitor standarde.

„Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta”, a subliniat parlamentarul.

Spătari a avertizat că aplicarea mai strictă a standardelor europene ar putea crea dificultăți suplimentare pentru producătorii autohtoni de lapte, care ar trebui să investească în adaptarea proceselor de producție și în respectarea cerințelor de certificare.

„Dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte”, a explicat deputatul.

În acest context, parlamentarul a propus identificarea sectoarelor economice care riscă să întâmpine probleme de competitivitate în procesul integrării europene. Una dintre soluții ar putea fi constituirea unei echipe specializate care să analizeze dificultățile concrete ale producătorilor și să propună măsuri de sprijin.