Pulsul Planetei! Ce spun rușii despre omuleții verzi pe care ar intenționa să-i trimită în Moldova: Afirmații nefondate

14 Feb. 2023, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2023, 12:09 // Actual //  bani.md

Palanul de destabilizare a Republicii Moldova – o declarație nefondată, a comentat Ministerul de Externe de la Moscova afirmațiile președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Afirmațiile șefei statului sunt total nefondate și neîntemeiate, iar Rusia nu reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova. Spre deosebire de țările occidentale și Ucraina, noi nu ne amestecăm în afacerile interne ale Moldovei și ale altor țări ale lumii. Facem apel la autoritățile moldovenești să arate, în sfârșit, înțelepciune statală, să nu cedeze provocărilor din exterior și să fie ghidate în acțiunile lor de interesele cetățenilor, prin înțelegerea acelor mari avantaje care pot aduce Moldovei relații de prietenie stabile cu Rusia”, se arată în declarația Externelor de la Moscova.

La declarațiile Maiei Sandu a reacționat și Washingtonul.

Rapoartele sunt „profund îngrijorătoare”, dar „nu sunt în afara limitelor comportamentului rusesc”, a declarat John Kirby, coordonatorul pentru strategii de comunicare al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.

Preşedintele Republicii Moldova a acuzat, luni, Rusia că plănuieşte să folosească sabotori străini pentru a crea diversiuni şi pentru a înlătura de la putere guvernul său prooccidental. Primul care a vorbit despre acest lucru a fost însă preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care le-a spus săptămâna trecută liderilor din UE că serviciile sale de spionaj au descoperit un astfel de plan şi au anunţat Chişinăul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.