Purcari anunţă achiziţia producătorului de struguri Vinoteca Gherasim Constantinescu

Crama Ceptura, societate deţinută în totalitate de Purcari Wineries (simbol bursier WINE) a anunţat astăzi achiziţia a 100% din Vinoteca Gherasim, localizată în comuna Merei, judeţul Buzău, potrivit unui document publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

Fondat în 1999, Vinoteca este un producător de struguri din zona viticolă Dealu Mare, cu terenuri în proprietate de 72,6 ha, dintre care 50,2 ha de vie în rod. Noua podgorie va fi integrată în activitatea operaţională a Cramei Ceptura, situată în apropiere.

”Achiziţia Vinotecii Gherasim Constantinescu va asigura Crama Ceptura cu struguri cu DOC Dealu Mare şi va susţine cererea în creştere pentru vinurile noastre. Am achiziţionat peste 50ha de podgorii de înaltă calitate şi avem suplimentar 22ha de teren pentru extindere ulterioară. Anul acesta plantaţia a produs o recoltă excepţională ca volum şi calitate. Suntem entuziasmaţi de această achiziţie, întrucât nu este o regiune mai bună în România pentru vinurile roşii decât Dealu Mare”, spune Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries.

Purcari a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 39,8 milioane de lei, în creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, în timp ce veniturile au avansat cu 20% la 166,5 milioane de lei, reiese din raportul financiar al companiei.

Acţiunile WINE, incluse în indicele de referinţă al bursei locale, BET, au încheiat şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu un plus de 2,77%, pe tranzacţii de aproape 400.000 de lei.
În 2021, acţiunile s-au apreciat cu 35%, la un rulaj de 142,1 milioane de lei. Capitalizarea ajunge la 594 de milioane de lei, conform datelor BVB.

#crama #vin #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.