STUDIU DE CAZ Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile. APEL către SFS, Guvern

„Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile” – aceasta este concluzia mai multor contabili, exprimată în cadrul unui grup specializat și, totodată, una dintre problemele cu care se confruntă și grupul de presă Realitatea.

Prezentăm și un studiu de caz, transparent, cu cifre exacte: ore de muncă investite, costuri acumulate suplimentar și argumentarea (ne)utilității prezentului act. Cheltuielile reprezintă echivalentul a un salariu mediu. În alte companii – aceste cifre pot urca și mai sus.

DOSAR – EXPLICATIV

Actul de îndeplinire a lucrărilor sau Actul de primire-predare, în cazul acordării serviciilor, este documentul ce pretinde confirmarea că serviciile au fost efectiv prestate și beneficiarul serviciilor nu are pretenții privitor la calitatea serviciilor primite. Totodată, acest document dublează factura și complică activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care factura fiscală poate fi accesată prin e-factura, iar actul de îndeplinire a lucrărilor trebuie obligatoriu deținut în mod fizic, cu semnătura și ștampila în original ale ambelor părți.

Actul de îndeplinire a lucrărilor este un document cu conținut şi formă liberă, compus de fiecare întreprindere individual, conform necesităților proprii. La fel, se presupune că în actul de primire-predare, serviciile prestate sunt descrise mai amplu (în cazul serviciilor complexe) decât în factura fiscală. Deși nu este obligatoriu, majoritatea prestatorilor de servicii și companii îl cer, fără a avea o explicație logică a acestei necesități. Unica explicație pertinentă este că Serviciul Fiscal de Stat ar putea cere acest document. Totodată, în cadrul ultimilor seminare din cadrul SFS, funcționarii fiscali au fost de opinia că totuși Actul este un document obligatoriu, chiar dacă legislația în vigoare menționează indirect acest aspect.

În același timp, unica diferență între actul de primire-predare şi e-factura constă în faptul posibilei apariției a unei eventuale pretenții din partea beneficiarului, celelalte elemente sunt identice cu cele din factură, după conținut. Menționăm că eventualele pretenții din partea beneficiarului reprezintă un risc juridic, care este reglementat prin contractul semnat de ambele părți. Cât privește prestarea efectivă – acest fapt este menționat în documentul de livrare care are un caracter obligatoriu. Prin urmare, dacă actul conține aceiași informație ca şi factura, acest lucru, minim, dublează documentele pentru unele şi aceleași operațiuni, ceea ce nu are nici un sens economic. Totodată, obligativitatea acestui document provoacă cheltuieli inutile.

STUDIU DE CAZ

În cazul grupului de presă Realitatea, 90% din facturile fiscale sunt emise prin sistemul e-factură, iar 10% sunt emise fizic pe hârtie. La data de 1 a fiecărei luni, departamentul vânzări transmite către contabilitate informațiile privind vânzările/serviciile din luna precedentă. Contabilitatea emite pe parcursul a unei ore toate facturile din sistemul e-factură, iar beneficiarii pe parcursul zilei le acceptă, ceea ce înseamnă că aceste facturi sunt gata spre plată și contabilitatea, fericită, grăbește beneficiarii să-și achite serviciile primite. Dar, în acest moment apare problema Actului de primire-predare, care consumă timpul și bulversează contabilii, pentru că:

Editarea și printarea a 95 de Acte de primire-predare pentru beneficiari (vom opera cu valorile medii înregistrate în ultimele trei luni), în cel mai bun caz, 8 ore de muncă;
Semnarea acestora de către contabil și administrator, mai ocupă 2,5 ore;
Livrarea Actelor de primire-predare către beneficiari, pentru semnare/ștampilare, mai ocupă de la 28 de ore (utilizate pe parcursul de la 3 la 5 zile) pentru că există două opțiuni:

Poșta Moldovei – 3 zile pentru a livra Actul de primire-predare către beneficiar.
Șoferul companiei, Sergiu, face drumuri prin Chișinăul sufocat de ambuteiaje pe parcursul a 28 de ore, pentru a livra Actele de primire-predare către beneficiari și dacă persoanele cheie sunt disponibile, beneficiarii semnează Actul, iar dacă nu – trebuie să mai facă acest drum încă odată sau beneficiarii trimit șoferii lor/ curieri să returneze Actele.

Beneficiarii (95 de companii) semnează Actele de primire-predare și ne returnează exemplarul nostru: ori prin poștă (alte 3 zile), ori prin curierii săi (timp și cheltuieli de transport și salarii), ori ne roagă să revină Sergiu să le ia.

În toată această operațiune, de semnare de către ambele părți ale Actelor de primire-predare, pe lângă faptul că nu există nicio logică și sens economico-fiscal, grupul de presă Realitatea:

îl exclude pe Sergiu din sistemul de operare pentru 28 de ore, care în loc să meargă cu jurnaliștii la filmări, trebuie să facă drumuri prin oraș;
cheltuie minim 1050 de lei lunar pentru benzina consumată în cei peste 380 km, care se parcurg la livrarea Actelor;
își dezechilibrează programul de filmări și mai cheltuie alți 6.000 lei pentru servicii taxi, pentru ca echipa de filmare să ajungă la obiectul muncii;
și multe alte aspecte care distorsionează activitatea companiei, asta fără a face referință la câteva cazuri de urgență, care spre fericire s-au finalizat cu bine…

Desigur, sunt servicii unde este necesar actul de primire predare a lucrărilor. Este vorba de lucrările de reparații sau construcții, care includ multiple tipuri și linii de cheltuieli. În cazul acestor genuri de servicii, beneficiarul poate să nu fie de acord cu calitatea lucrărilor și poate activa procedurile juridice sau sistemul judiciar în raport cu prestatorul de servii.

Deși legislația spune că este la discreția părților emiterea actului de primire-predare a lucrărilor, fiscul îl cere atunci când face verificări, iar auditorii spun că e obligatoriu și că ar fi mai important decât factura fiscală – anume în cazul prestărilor de servicii. De cealaltă parte, cei de la fisc susțin că factura fiscală se emite în baza actului de executare a lucrărilor, detaliul prevăzut în articolul 117 și 10 din Codul fiscal.

Recent, Parlamentul a adoptat un pachet legislativ pentru digitalizarea economiei. Documentul vine să implementeze o serie de acțiuni-cheie din „Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”, elaborată de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, cu suportul partenerilor de dezvoltare (BERD, IFC, USAID, GIZ, UK GGF).

”Acest set de amendamente legislative are drept scop atingerea unui impact maxim în termen scurt, punând accent pe intervenții legislative ce vor stimula interacțiunea la distanță dintre Guvern, Business și Consumator”, potrivit notei informative a proiectului de legi.

În acest context, ca urmare intențiilor guvernării de a digitaliza economia țării ar fi bine să fie exclus Actul de primire-predare pentru mai multe genuri de activități economice. Cel puțin ne referim la domeniul mass-media, unde serviciile sunt uniforme și de regulă unice. Este un domeniu specific, care nu poate fi echivalat cu construcțiile, reparațiile de orice gen, sau altele.

În domeniul mass media, Actul de primire-predare este un document care dublează factura, în condițiile în care cel care nu este de acord cu calitatea serviciului prestat nu acceptă sau nu semnează factura. Pentru domeniul mass media, actul de primire-predare a lucrărilor nu are nicio relevanță fiscală, iar din punct de vedere economic generează cheltuieli inutile.

Dragă Serviciu Fiscal de Stat, Dragă Guvern, Dragi parlamentari, facem APEL la profesionalismul dumneavoastră și vă rugăm să anulați pentru mass media acest „splendid” document – Actul de primire-predare. În caz de necesitate, atât reprezentanții grupului de presă Realitatea, dar cu siguranță și ceilalți colegi din mass media, cu mare plăcere vor prezenta clarificările de rigoare.

NOTĂ:

Dragi cititori și oameni de afaceri, vă îndemnăm să ajutăm statul să ne facă viața mai ușoară și mai operațională – Dacă aveți situații similare în care considerați că se poate optimiza activitatea mediului de afaceri, grupul de presă Realitatea și în special platforma de știri economice bani.md, este la dispoziția societății pentru a mediatiza soluțiile și propunerile dumneavoastră. Ne puteți scrie pe pagina de Facebook Bani.md sau, dacă nu aveți un profil Facebook, ne puteți scrie pe adresa de e-mail contact@bani.md.

#act #servicii #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.