STUDIU DE CAZ Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile. APEL către SFS, Guvern

09 Dec. 2021, 04:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
09 Dec. 2021, 04:30 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

„Actul de îndeplinire a lucrărilor dublează factura și provoacă cheltuieli inutile” – aceasta este concluzia mai multor contabili, exprimată în cadrul unui grup specializat și, totodată, una dintre problemele cu care se confruntă și grupul de presă Realitatea.

Prezentăm și un studiu de caz, transparent, cu cifre exacte: ore de muncă investite, costuri acumulate suplimentar și argumentarea (ne)utilității prezentului act. Cheltuielile reprezintă echivalentul a un salariu mediu. În alte companii – aceste cifre pot urca și mai sus.

DOSAR – EXPLICATIV

Actul de îndeplinire a lucrărilor sau Actul de primire-predare, în cazul acordării serviciilor, este documentul ce pretinde confirmarea că serviciile au fost efectiv prestate și beneficiarul serviciilor nu are pretenții privitor la calitatea serviciilor primite. Totodată, acest document dublează factura și complică activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care factura fiscală poate fi accesată prin e-factura, iar actul de îndeplinire a lucrărilor trebuie obligatoriu deținut în mod fizic, cu semnătura și ștampila în original ale ambelor părți.

Actul de îndeplinire a lucrărilor este un document cu conținut şi formă liberă, compus de fiecare întreprindere individual, conform necesităților proprii. La fel, se presupune că în actul de primire-predare, serviciile prestate sunt descrise mai amplu (în cazul serviciilor complexe) decât în factura fiscală. Deși nu este obligatoriu, majoritatea prestatorilor de servicii și companii îl cer, fără a avea o explicație logică a acestei necesități. Unica explicație pertinentă este că Serviciul Fiscal de Stat ar putea cere acest document. Totodată, în cadrul ultimilor seminare din cadrul SFS, funcționarii fiscali au fost de opinia că totuși Actul este un document obligatoriu, chiar dacă legislația în vigoare menționează indirect acest aspect.

În același timp, unica diferență între actul de primire-predare şi e-factura constă în faptul posibilei apariției a unei eventuale pretenții din partea beneficiarului, celelalte elemente sunt identice cu cele din factură, după conținut. Menționăm că eventualele pretenții din partea beneficiarului reprezintă un risc juridic, care este reglementat prin contractul semnat de ambele părți. Cât privește prestarea efectivă – acest fapt este menționat în documentul de livrare care are un caracter obligatoriu. Prin urmare, dacă actul conține aceiași informație ca şi factura, acest lucru, minim, dublează documentele pentru unele şi aceleași operațiuni, ceea ce nu are nici un sens economic. Totodată, obligativitatea acestui document provoacă cheltuieli inutile.

STUDIU DE CAZ

În cazul grupului de presă Realitatea, 90% din facturile fiscale sunt emise prin sistemul e-factură, iar 10% sunt emise fizic pe hârtie. La data de 1 a fiecărei luni, departamentul vânzări transmite către contabilitate informațiile privind vânzările/serviciile din luna precedentă. Contabilitatea emite pe parcursul a unei ore toate facturile din sistemul e-factură, iar beneficiarii pe parcursul zilei le acceptă, ceea ce înseamnă că aceste facturi sunt gata spre plată și contabilitatea, fericită, grăbește beneficiarii să-și achite serviciile primite. Dar, în acest moment apare problema Actului de primire-predare, care consumă timpul și bulversează contabilii, pentru că:

  1. Editarea și printarea a 95 de Acte de primire-predare pentru beneficiari (vom opera cu valorile medii înregistrate în ultimele trei luni), în cel mai bun caz, 8 ore de muncă;
  2.  Semnarea acestora de către contabil și administrator, mai ocupă 2,5 ore;
  3. Livrarea Actelor de primire-predare către beneficiari, pentru semnare/ștampilare, mai ocupă de la 28 de ore  (utilizate pe parcursul de la 3 la 5 zile)  pentru că există două opțiuni:
  1. Poșta Moldovei – 3 zile pentru a livra Actul de primire-predare către beneficiar.
  2. Șoferul companiei, Sergiu, face drumuri prin Chișinăul sufocat de ambuteiaje pe parcursul a 28 de ore, pentru a livra Actele de primire-predare către beneficiari și dacă persoanele cheie sunt disponibile, beneficiarii semnează Actul, iar dacă nu – trebuie să mai facă acest drum încă odată sau beneficiarii trimit șoferii lor/ curieri să returneze Actele.
  1. Beneficiarii (95 de companii) semnează Actele de primire-predare și ne returnează exemplarul nostru: ori prin poștă (alte 3 zile), ori prin curierii săi (timp și cheltuieli de transport și salarii), ori ne roagă să revină Sergiu să le ia.

În toată această operațiune, de semnare de către ambele părți ale Actelor de primire-predare, pe lângă faptul că nu există nicio logică și sens economico-fiscal, grupul de presă Realitatea:

  • îl exclude pe Sergiu din sistemul de operare pentru 28 de ore, care în loc să meargă cu jurnaliștii la filmări, trebuie să facă drumuri prin oraș;
  • cheltuie minim 1050 de lei lunar pentru benzina consumată în cei peste 380 km, care se parcurg la livrarea Actelor;
  • își dezechilibrează programul de filmări și mai cheltuie alți 6.000 lei pentru servicii taxi, pentru ca echipa de filmare să ajungă la obiectul muncii;
  • și multe alte aspecte care distorsionează activitatea companiei, asta fără a face referință la câteva cazuri de urgență, care spre fericire s-au finalizat cu bine…

Desigur, sunt servicii unde este necesar actul de primire predare a lucrărilor. Este vorba de lucrările de reparații sau construcții, care includ multiple tipuri și linii de cheltuieli. În cazul acestor genuri de servicii, beneficiarul poate să nu fie de acord cu calitatea lucrărilor și poate activa procedurile juridice sau sistemul judiciar  în raport cu prestatorul de servii.

Deși legislația spune că este la discreția părților emiterea actului de primire-predare a lucrărilor, fiscul îl cere atunci când face verificări, iar auditorii spun că e obligatoriu și că ar fi mai important decât factura fiscală – anume în cazul prestărilor de servicii. De cealaltă parte, cei de la fisc susțin că factura fiscală se emite în baza actului de executare a lucrărilor, detaliul prevăzut în articolul 117 și 10 din Codul fiscal.

Recent, Parlamentul a adoptat un pachet legislativ pentru digitalizarea economiei. Documentul  vine să implementeze o serie de acțiuni-cheie din „Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitalizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”, elaborată de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, cu suportul partenerilor de dezvoltare (BERD, IFC, USAID, GIZ, UK GGF).

”Acest set de amendamente legislative are drept scop atingerea unui impact maxim în termen scurt, punând accent pe intervenții legislative ce vor stimula interacțiunea la distanță dintre Guvern, Business și Consumator”, potrivit notei informative a proiectului de legi.

În acest context, ca urmare intențiilor guvernării de a digitaliza economia țării ar fi  bine să fie exclus Actul de primire-predare pentru mai multe genuri de activități economice. Cel puțin ne referim la domeniul mass-media, unde serviciile sunt uniforme și de regulă unice. Este un domeniu specific, care nu poate fi echivalat cu construcțiile, reparațiile de orice gen, sau altele.

În domeniul mass media, Actul de primire-predare este un document care dublează factura, în condițiile în care cel care nu este de acord cu calitatea serviciului prestat nu acceptă sau nu semnează factura. Pentru domeniul mass media, actul de primire-predare a lucrărilor nu are nicio relevanță fiscală, iar din punct de vedere economic generează cheltuieli inutile.

Dragă Serviciu Fiscal de Stat, Dragă Guvern, Dragi parlamentari, facem APEL la profesionalismul dumneavoastră și vă rugăm să anulați pentru mass media acest „splendid” document – Actul de primire-predare. În caz de necesitate, atât reprezentanții grupului de presă Realitatea, dar cu siguranță și ceilalți colegi din mass media, cu mare plăcere vor prezenta clarificările de rigoare.

NOTĂ:

Dragi cititori și oameni de afaceri, vă îndemnăm să ajutăm statul să ne facă viața mai ușoară și mai operațională – Dacă aveți situații similare în care considerați că se poate optimiza activitatea mediului de afaceri, grupul de presă Realitatea și în special platforma de știri economice bani.md, este la dispoziția societății pentru a mediatiza soluțiile și propunerile dumneavoastră. Ne puteți scrie pe pagina de Facebook Bani.md sau, dacă nu aveți un profil Facebook, ne puteți scrie pe adresa de e-mail contact@bani.md.

Realitatea Live

03 Dec. 2022, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Dec. 2022, 05:46 // Actual //  Lupu Eduard

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres. Nu

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef al publicaţiei, Oleg Roldughin, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia).

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a spus Roldughin.

Puțin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate, a spus el.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

În cursul anchetei, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Numărul buncărelor private este net superior celor care pot fi identificate prin contracte oficiale sau alte documente.
Potrivit jurnalistului, un grup de muncitori a descoperit că tunelurile din Moscova coboară până la 200 de metri sub pământ. Ei au găsit din întâmplare aceste tuneluri. La scurt timp, aceştia au fost condamnaţi la diferite sancţiuni administrative, unii dintre ei fiind pasibili de pedeapsa cu închisoarea şi trebuind să părăsească Rusia.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.
„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

Mai întâi există tuneluri ascunse sub centrul Moscovei. Potrivit jurnaliştilor, celebrul sistem Metro-2 (denumire neoficială pentru buncărele clasificate anterior) leagă clădirile guvernamentale din Moscova (în principal Kremlinul) de buncărele capitalei, precum şi de oraşele Balaşiha, Cehov şi Kaluga.

Jurnaliştii de la Sobesednik au descoperit una din intrările secrete ale unui tunel în apropiere de bulevardul Miciurinski din Moscova.

Jurnaliştii au relatat că există zeci de instalaţii de acest tip în capitala Federaţiei Ruse în diferite locuri: Aleea Lucinikov ( nu departe de Piaţa Lubianka, adresa sediului şi a închisorii FSB), Aleea Krestovozdvijenski (în apropierea Ministerului Apărării) şi Taganka (lângă buncărul lui Stalin). Multe dintre ele sunt concentrate de asemenea în jurul fostului teren viran numit Ramenki-43, unde ar exista un întreg oraş subteran, legat de Kremlin prin tuneluri.

În plus, există adăposturi subterane sub palatul lui Putin din oraşul Ghelendjik, pe ţărmul Mării Negre.

Jurnaliştii cred că există un alt buncăr sub muntele Iamantau, într-un oraş bine ascuns în Ural într-un oraş numit Mejgorie, situat la sud de Ekaterinburg, undeva între Magnitogorsk şi Ufa.

„Formaţiunea teritorială administrativă închisă” (oraşe secrete, cunoscute sub numele de ZATO, în limba rusă), Mejgorie a apărut combinând două orăşele militare, Beloreţk-15 şi Beloreţk-16, situate la 20 km unul de altul. În general, se presupune că circa 15.000 de persoane locuiesc acolo. Nici măcar localnicii din regiune nu pot intra în oraş decât cu permise speciale.

Jurnaliştii subliniază că anumite lucrări la muntele Iamantau s-au intensificat în ultimul timp. S-au cheltuit mulţi bani. Avioanele ruseşti au impus o zonă de excludere aeriană deasupra muntelui şi este dificil să pătrunzi acolo pe jos, afirmă jurnaliştii de la Sobesednik.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău