Putin se confruntă cu o altă criză gravă în țară: Asta împinge Rusia spre ”punctul de rupere”

Dacă până acum, timp de 700 de zile de când a început invazia Ucrainei, Vladimir Putin a ținut în frâu populația țării prin mașina sa de propagandă și dezinformare, iată că acum lucrurile îi pot scăpa de sub control. O altă criză majoră lovește Rusia, iar liderul de la Kremlin se confruntă cu o situație explozivă, ce împinge Rusia spre ”punctul de rupere”, din cauza întreruperilor de curent tot mai dese și la lipsa încălzirii locuințelor din diverse regiuni.

Putin, care caută un alt mandat de președinte la alegerile din martie 2024, se confruntă cu reacții negative din cauza degradării vieții populației din Rusia, potrivit Newsweek.

„Putin se confruntă cu o altă criză gravă din cauza dezastrului încălzirii populației, în curs” care împinge Rusia spre „punctul de rupere”, a declarat consilierul politic Jason Jay Smart.

„Au existat estimări că, probabil, mii de civili ruși au murit înghețați”, a spus Smart. „În mod incredibil, geneza acestei crize, așa cum a spus astăzi un raport al Ministerului Apărării din Regatul Unit, este că Kremlinul a împins guvernatorii regionali din Rusia să facă reduceri de infrastructură, de la începutul anului 2022, pentru a ajuta la finanțarea războiului Rusiei din Ucraina.”

„Acesta este un alt semn că Rusia devine din ce în ce mai instabilă și se apropie de punctul de rupere”, a adăugat el.

Întreruperile au lăsat aproximativ 25% dintre locuitorii Moscovei fără căldură pe vremea de iarnă brutală de la începutul acestei luni, în timp ce un ofițer al Marinei Ruse în vârstă de 60 de ani ar fi murit înghețat în casa sa de lângă Sankt Petersburg, după ce și-a pierdut puterea pe 3 ianuarie.

O actualizare a informațiilor Ministerului Britanic postată joi pe X, fostul Twitter, a sugerat că întreruperile s-au datorat războiului din Ucraina, utilizând fonduri care altfel ar fi fost folosite pentru a menține o infrastructură de utilități îmbătrânită.

„În ultimele luni, au existat defecțiuni de încălzire în 16 locații din Rusia”, se arată în actualizarea britanică. „Aceste defecțiuni în mijlocul temperaturilor sub îngheț sunt o extindere a unei probleme existente care a afectat orașele rusești de zeci de ani, dar probabil că a devenit mai acute din cauza politicilor rusești în timpul războiului”.
„Rusia a prioritizat în mod obișnuit cheltuielile militare față de reinvestirea în infrastructura publică generală”. „În plus, mobilizarea a dus probabil la o lipsă de forță de muncă în toate industriile, inclusiv ingineri specializați și instalatori.”

Ministerul a continuat spunând că Putin i-a cerut ministrului rus pentru Situații de Urgență, Aleksandr Kurenkov, să rezolve problema, numind-o „o preocupare esențială pentru Putin înainte de viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.