Putin strânge robinetului la gaz după cum poftește. Livrările prin Nord Stream 1 se reiau, dar la un volum mai mic

Livrările de gaze ruseşti via conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate a se desfăşura timp de zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.

În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană.

Marţi dimineaţa, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi. „Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune”, le-a spus Hahn jurnaliştilor.

În schimb, o sursă din apropierea acestui dosar a declarat pentru Reuters că gazoductul Nord Stream 1 este aşteptat să reia operaţiunile la timp, însă la o capacitate mai mică de aproximativ 160 milioane metri cubi pe zi.

Luna trecută, Gazprom, companie controlată de statul rus, a redus exporturile de gaze prin conducta Nord Stream 1 până la 40% din capacitate, citând întârzierile apărute în returnarea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o pentru service în Canada.

„Gazprom va reveni la nivelele înregistrate înainte de 11 iulie”, a spus una din sursele citate de Reuters, făcând referire la volumele de gaze aşteptate să fie livrate via Nord Stream 1 începând de joi.

Cotidianul rus Kommersant a informat şi el luni, citând surse din apropierea situaţiei, că turbina destinată Nord Stream 1 a fost trimisă de Canada spre Germania cu avionul la data de 17 iulie, după ce lucrările de reparaţii au fost finalizate. Cu toate acestea, una din surse a apreciat că este puţin probabil ca această turbină să fie re-instalată până la data de 21 iulie.

Conducta Nord Stream 1 este o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală. Potrivit site-ului societăţii Nord Stream, gazele care sosesc în Germania, în oraşul Lubmin, continuă apoi să fie transportate în Belgia, Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ‘alte ţări’.

#gaz #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.