Afacerile celui mai bogat om din Ucraina, decimate de armata lui Putin

19 Iul. 2022, 19:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2022, 19:41 // Actual //  bani.md

Rinat Ahmetov nu-l mai suportă pe preşedintele Rusiei, după ce armata de la Moscova i-a distrus afacerile.

Rinat Ahmetov, 55 de ani, are averea decimată de război. De la 14 miliarde, Ahmetov mai are „doar” 4,2 miliarde de dolari.

Fostul patron al echipei de fotbal Şahtior Doneţk nu deţine relaţii strălucite cu Volodimir Zelenski, dar ajută ţara lui, Ucraina, în lupta contra Rusiei.

A alocat 100 de milioane de euro pentru război, a donat 100.000 de veste antiglonţ şi produce materiale antitanc. Mai presus de toate, Ahmetov îşi exprimă sprijinul faţă de conducerea ucraineană, chiar dacă aceasta implică un declin al oligarhilor.

„Statutul de candidat UE nu este doar o oportunitate de a construi o nouă ţară europeană liberă şi democratică, fără corupţie, cu economie de piaţă, cu instanţe corecte şi independente, libertate de exprimare şi instituţii funcţionale. Este şi o modalitate de a scăpa cu adevărat de sistemul oligarhic”, spune cel care este considerat cel mai puternic dintre oligarhi. „Nu vom mai avea o şansă. Este responsabilitatea noastră istorică să o facem acum”, mai afirmă fostul patron al lui Mircea Lucescu.

Omul de afaceri îşi enumeră proprietăţile distruse, deteriorate sau furate de Rusia: la Mariupol, oţelăriile Azovstal şi Ilych, apoi Avdiika Coke lângă Doneţk, centrala TPP de la Lugansk şi alte zeci de combinate. Numai cele două uzine de la Mariupol valorau înainte de război între 17 şi 20 de miliarde de dolari, spune proprietarul lor.

Cel mai bogat ucrainean afirmă că Rusia „fură cu cinism cerealele şi oţelul de la Mariupol”, valoarea totală fiind de aproximativ un miliard. Toate astea l-au convins pe Ahmetov să dea în judecată Rusia la instanţele internaţionale pentru „zeci de miliarde de dolari”.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.