Putin turbă de furie! Maia Sandu l-a sfidat. A refuzat să participe la summitul CSI de la Sankt Petersburg

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg. Evenimentul se desfășoară în aceste zile, iar refuzul Maiei Sandu de a participa a fost comentat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decizia vine în contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Moscova și Chișinău.

Summitul Informal al Comunității Statelor Independente se desfășoară în aceste ziule la Sankt Petersburg, în Rusia, fără prezența reprezentanților Republicii Moldova. Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI, deși nu s-a retras din organizație.

La reuniunea din Sankt-Petersburg sunt prezenți președinții Rusiei, Belarus, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kîrgîzstanului și prim-ministrul Armeniei. Potrivit presei din Rusia, în cadrul acestei reuniuni organizată pe finalul anului se va face bilanțul pentru anul 2022 și se vor stabili direcțiile de cooperare pentru viitor.

Întrebat despre absența Maiei Sandu de la această reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Republica Moldova preferă să nu participe la summit-urile CSI, alături de Rusia.

„Maia Sandu însăși a vorbit recent despre acest subiect și a spus că, reieșind din convingerile sale pragmatice, Republica. Moldova preferă să nu se retragă din cadrul CSI. În același timp, se știe că ea nu va participa la summit-ul CSI”, a spus Dmitri Peskov.

Anterior, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara că Republica Moldova renunță să mai participe la reuniunile CSI.

„În Republica Moldova încă există o legătura simbolică a apartenenței formale la spațiul fostei Uniuni Sovietice, însă țara noastră semnalează un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. La modul practic, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI. Nu participă în aceste reuniuni regulate”, spunea Popescu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.