Putin turbă de furie! Maia Sandu l-a sfidat. A refuzat să participe la summitul CSI de la Sankt Petersburg

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg. Evenimentul se desfășoară în aceste zile, iar refuzul Maiei Sandu de a participa a fost comentat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Decizia vine în contextul relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Moscova și Chișinău.

Summitul Informal al Comunității Statelor Independente se desfășoară în aceste ziule la Sankt Petersburg, în Rusia, fără prezența reprezentanților Republicii Moldova. Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI, deși nu s-a retras din organizație.

La reuniunea din Sankt-Petersburg sunt prezenți președinții Rusiei, Belarus, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kîrgîzstanului și prim-ministrul Armeniei. Potrivit presei din Rusia, în cadrul acestei reuniuni organizată pe finalul anului se va face bilanțul pentru anul 2022 și se vor stabili direcțiile de cooperare pentru viitor.

Întrebat despre absența Maiei Sandu de la această reuniune, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Republica Moldova preferă să nu participe la summit-urile CSI, alături de Rusia.

„Maia Sandu însăși a vorbit recent despre acest subiect și a spus că, reieșind din convingerile sale pragmatice, Republica. Moldova preferă să nu se retragă din cadrul CSI. În același timp, se știe că ea nu va participa la summit-ul CSI”, a spus Dmitri Peskov.

Anterior, ministrul de Externe, Nicu Popescu declara că Republica Moldova renunță să mai participe la reuniunile CSI.

„În Republica Moldova încă există o legătura simbolică a apartenenței formale la spațiul fostei Uniuni Sovietice, însă țara noastră semnalează un dezacord total cu tendințele care se manifestă în acest spațiu. La modul practic, Republica Moldova și-a suspendat participarea la reuniunile CSI. Nu participă în aceste reuniuni regulate”, spunea Popescu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CSI #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).