Putin interzice exporturile de petrol rusesc către ţările care impun plafonarea preţurilor

Vladimir Putin a transmis marţi răspunsul Rusiei la plafonarea preţurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de ţiţei şi produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către ţările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental şi pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acţiunile neprietenoase şi în contradicţie cu dreptul internaţional ale Statelor Unite şi ale statelor străine şi ale organizaţiilor internaţionale care li se alătură”.

„Livrările de petrol şi produse petroliere ruseşti către entităţi şi persoane fizice străine sunt interzise, cu condiţia ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a preţului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite şi la alte state străine care au impus plafonarea preţurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicţia în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 şi se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus şi ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea preţurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident şi Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus şi a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat marţi că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condiţiile în care cheltuieşte foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obţine în prezent.

#petrol #interdictie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.