Râbnița duduie din nou! Uzina fără autorizație merge la turație maximă, iar Chișinăul ridică din umeri

Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) și-a reluat activitatea, deși autorizația privind gestionarea deșeurilor eliberată de Agenția de Mediu a expirat la 20 octombrie 2025, a anunțat membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, într-o postare pe Faebook. Potrivit acestuia, unitatea funcționează în prezent fără acte valabile, iar reluarea proceselor industriale s-ar face în afara cadrului legal.

„La 20 octombrie 2025 a expirat autorizația privind gestionarea deșeurilor eliberată pentru MMZ, iar alta nu a fost emisă. Deci, Uzina Metalurgică și-a reluat activitatea ilegal”, afirmă Slusari. El susține că, în aceste condiții, ar trebui blocate toate importurile de deșeuri destinate MMZ, precum și livrările din malul drept al Nistrului, întrucât uzina nu poate legal prelucra materia primă.

Slusari amintește și de promisiunile fostului premier, care, în sezonul rece trecut, a declarat că gazul livrat regiunii transnistrene va fi destinat exclusiv consumatorilor casnici și că industria nu va beneficia de gaz ieftin.

„Toți au uitat de promisiunile fostului prim-ministru, care iarna spunea că nu vom permite ca industria transnistreană să facă dumping folosind gaz ieftin”, a subliniat el.
Membrul Consiliului Energocom solicită Agenției de Mediu și Serviciului Vamal să clarifice dacă au notificat uzina despre interdicția de a activa și dacă au fost luate măsuri pentru a bloca importul de deșeuri metalice către Râbnița.

„Sunt foarte curios dacă Agenția de Mediu a notificat Uzina Metalurgică din Râbnița că aceasta nu are dreptul să activeze, precum și Serviciul Vamal privind interzicerea importului deșeurilor pentru MMZ”, a scris Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fier #MMZ #Rîbnița

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.