Radu Marian demască „isteriile” lui Tofilat în cazul Moldovagaz: Politica personală în locul intereselor statului?

Deputatul PAS, Radu Marian, a lansat o critică dură la adresa lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz și vicepreședinte al unui partid politic, pe fondul dezbaterilor legate de o inițiativă legislativă propusă de Tofilat pentru instituirea unei administrări speciale la Moldovagaz de către ANRE. Marian consideră această propunere drept nejustificată și fără precedent în Europa, subliniind că astfel de proiecte ar trebui inițiate de Guvern pentru a trece prin etapele obligatorii de consultare publică.

Radu Marian a catalogat declarațiile recente ale lui Tofilat drept „aberante și isterice”, acuzându-l că promovează informații false pentru a-și crea capital politic înainte de alegerile parlamentare. El a respins afirmațiile lui Tofilat conform cărora conducerea interimară a Moldovagaz împiedică achizițiile de gaze, oferind ca exemplu o achiziție recentă de gaze naturale în valoare de 17 milioane de euro.

Deputatul PAS susține că Sergiu Tofilat își folosește funcția de reprezentant al Republicii Moldova la Moldovagaz, poziție remunerată generos, pentru a-și promova ambițiile politice. Marian a subliniat că cetățenii își doresc soluții concrete în domeniul energetic, nu „telenovele politice”.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis, sâmbăta trecută, o opinie critică asupra proiectului de lege care prevede instituirea unui mecanism de desemnare a conducerii temporare pentru întreprinderile energetice. Potrivit ANRE, legislația actuală oferă suficiente instrumente pentru asigurarea continuității activității Moldovagaz, inclusiv în procesul de achiziție a gazelor naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marian #Tofilat #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.