Randamente dezamăgitoare în Moldova: Producția de floarea-soarelui se prăbușește

Indicele mărfurilor CRB a atins un minim de șase săptămâni, coborând la 331 de puncte, în contextul unei scăderi semnificative a prețurilor la energie. Prețul țițeiului WTI a coborât la 68 USD/baril, marcând o scădere de 6% — cea mai abruptă din ultimii doi ani, declin atribuit atacurilor recente ale Israelului asupra Iranului, care nu au avut impact asupra infrastructurii petroliere principale.

La rândul său, potrivit lui Rija,prețul gazelor naturale din SUA a scăzut la 2,8 USD/MMBtu, în timp ce soia a coborât sub pragul de 10 USD/bushel, în urma unei recolte record din SUA, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

USDA prognozează o scădere a producției de floarea-soarelui la nivel mondial în sezonul 2024/2025, ajungând la 50,6 milioane de tone, cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Această contracție este determinată în mare măsură de scăderile din UE și Ucraina, deși Rusia își păstrează poziția de lider global.

În UE, importurile de soia au crescut la 3,73 milioane de tone (+7%), însă importurile de uleiuri precum cel de rapiță și floarea-soarelui au scăzut, reflectând tensiunile din piața oleaginoaselor.

În Moldova, randamentul estimat pentru floarea-soarelui este de 1,25 t/ha, o scădere ce se resimte și în România, unde nivelurile sunt sub media ultimilor cinci ani. Prețurile la uleiul de floarea-soarelui au urcat pe piețele din Marea Neagră, ajungând la 1065 USD/t pentru livrările din februarie 2025, o creștere cu 120 USD/t în doar o lună, menținând tensiunea pe piața regională.

Scăderea prețurilor la mărfurile energetice, combinată cu creșterea prețurilor la produse agricole, sugerează o volatilitate accentuată pe piețele globale, în contextul tensiunilor geopolitice și al variațiilor producției agricole. Fermierii își păstrează stocurile în așteptarea unor prețuri mai mari, pe fondul unei cereri mari din partea procesatorilor, însă experții avertizează că o plafonare a prețurilor este posibilă în viitorul apropiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorelui #randament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”