Randamente dezamăgitoare în Moldova: Producția de floarea-soarelui se prăbușește

Indicele mărfurilor CRB a atins un minim de șase săptămâni, coborând la 331 de puncte, în contextul unei scăderi semnificative a prețurilor la energie. Prețul țițeiului WTI a coborât la 68 USD/baril, marcând o scădere de 6% — cea mai abruptă din ultimii doi ani, declin atribuit atacurilor recente ale Israelului asupra Iranului, care nu au avut impact asupra infrastructurii petroliere principale.

La rândul său, potrivit lui Rija,prețul gazelor naturale din SUA a scăzut la 2,8 USD/MMBtu, în timp ce soia a coborât sub pragul de 10 USD/bushel, în urma unei recolte record din SUA, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

USDA prognozează o scădere a producției de floarea-soarelui la nivel mondial în sezonul 2024/2025, ajungând la 50,6 milioane de tone, cel mai mic nivel din ultimii patru ani. Această contracție este determinată în mare măsură de scăderile din UE și Ucraina, deși Rusia își păstrează poziția de lider global.

În UE, importurile de soia au crescut la 3,73 milioane de tone (+7%), însă importurile de uleiuri precum cel de rapiță și floarea-soarelui au scăzut, reflectând tensiunile din piața oleaginoaselor.

În Moldova, randamentul estimat pentru floarea-soarelui este de 1,25 t/ha, o scădere ce se resimte și în România, unde nivelurile sunt sub media ultimilor cinci ani. Prețurile la uleiul de floarea-soarelui au urcat pe piețele din Marea Neagră, ajungând la 1065 USD/t pentru livrările din februarie 2025, o creștere cu 120 USD/t în doar o lună, menținând tensiunea pe piața regională.

Scăderea prețurilor la mărfurile energetice, combinată cu creșterea prețurilor la produse agricole, sugerează o volatilitate accentuată pe piețele globale, în contextul tensiunilor geopolitice și al variațiilor producției agricole. Fermierii își păstrează stocurile în așteptarea unor prețuri mai mari, pe fondul unei cereri mari din partea procesatorilor, însă experții avertizează că o plafonare a prețurilor este posibilă în viitorul apropiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorelui #randament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.