Raport Europol: În UE crește fabricarea ilicită a produselor de tutun pe fundalul majorării excesive a taxelor

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Mai mult, fabrici clandestine de produse din tutun au fost depistate în aproape fiecare stat membru al UE. O problemă majoră reprezintă fraudarea accizelor, care este alimentată de taxele ridicate. La fel, experții Europol menționează că rețelele criminale își adaptează activitatea în funcție de tendințele pieței, orientându-se spre contrafacerea produselor noi, cum sunt țigările electronice, scrie infotag.md.

Potrivit raportului, statele care aplică accize și TVA ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere.

Raportul Europol mai arată că cererea pentru alternative mai ieftine la produsele cu taxe mari rămâne ridicată, ținând cont de faptul că aproape un sfert din populația UE fumează. Astfel, rețelele criminale ar putea extinde contrabanda și spre alte produse accizabile, inclusiv țigări electronice. Acestea dispun de resurse considerabile, având roluri clar definite, precum și sarcini împărțite și monitorizate atent.

Mai mult ca atât, rețelele criminale își adaptează modul de operare. Acestea produc branduri specifice în funcție de piața țintită și contrafac alte produse populare de tutun și nicotină, cum ar fi pliculețele cu nicotină.

Totodată, rețelele criminale găsesc metode tot mai sofisticate pentru a introduce ilegal produse accizabile pe piață. Unul dintre mecanismele folosite este Sistemul de Circulație și Control al Accizelor (EMCS), conceput inițial pentru a monitoriza transportul legal al bunurilor accizabile. Prin folosirea frauduloasă a acestui sistem, contrabandiștii pot muta ilegal produse dintr-o țară în alta, evitând plata taxelor.

Potrivit ultimului studiu KPMG, numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE.

În Republica Moldova, datele studiului IPSOS relevă o descreștere a comerțului ilicit cu produse de tutun. După aproape doi ani, consumul de produse ilicite a început să scadă, constituind în perioada septembrie – octombrie 2024 – 9.8%, în scădere cu 1.9 puncte procentuale față de septembrie – octombrie 2023. Experții consideră că acest lucru se datorează politicii fiscale echilibrate și eforturilor consolidate alte autorităților în combaterea pieței negre de produse de tutun.

#produse de tutun #europol #taxe #raport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.