Raport Europol: În UE crește fabricarea ilicită a produselor de tutun pe fundalul majorării excesive a taxelor

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Mai mult, fabrici clandestine de produse din tutun au fost depistate în aproape fiecare stat membru al UE. O problemă majoră reprezintă fraudarea accizelor, care este alimentată de taxele ridicate. La fel, experții Europol menționează că rețelele criminale își adaptează activitatea în funcție de tendințele pieței, orientându-se spre contrafacerea produselor noi, cum sunt țigările electronice, scrie infotag.md.

Potrivit raportului, statele care aplică accize și TVA ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere.

Raportul Europol mai arată că cererea pentru alternative mai ieftine la produsele cu taxe mari rămâne ridicată, ținând cont de faptul că aproape un sfert din populația UE fumează. Astfel, rețelele criminale ar putea extinde contrabanda și spre alte produse accizabile, inclusiv țigări electronice. Acestea dispun de resurse considerabile, având roluri clar definite, precum și sarcini împărțite și monitorizate atent.

Mai mult ca atât, rețelele criminale își adaptează modul de operare. Acestea produc branduri specifice în funcție de piața țintită și contrafac alte produse populare de tutun și nicotină, cum ar fi pliculețele cu nicotină.

Totodată, rețelele criminale găsesc metode tot mai sofisticate pentru a introduce ilegal produse accizabile pe piață. Unul dintre mecanismele folosite este Sistemul de Circulație și Control al Accizelor (EMCS), conceput inițial pentru a monitoriza transportul legal al bunurilor accizabile. Prin folosirea frauduloasă a acestui sistem, contrabandiștii pot muta ilegal produse dintr-o țară în alta, evitând plata taxelor.

Potrivit ultimului studiu KPMG, numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE.

În Republica Moldova, datele studiului IPSOS relevă o descreștere a comerțului ilicit cu produse de tutun. După aproape doi ani, consumul de produse ilicite a început să scadă, constituind în perioada septembrie – octombrie 2024 – 9.8%, în scădere cu 1.9 puncte procentuale față de septembrie – octombrie 2023. Experții consideră că acest lucru se datorează politicii fiscale echilibrate și eforturilor consolidate alte autorităților în combaterea pieței negre de produse de tutun.

#produse de tutun #europol #taxe #raport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani