Raport Europol: În UE crește fabricarea ilicită a produselor de tutun pe fundalul majorării excesive a taxelor

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Mai mult, fabrici clandestine de produse din tutun au fost depistate în aproape fiecare stat membru al UE. O problemă majoră reprezintă fraudarea accizelor, care este alimentată de taxele ridicate. La fel, experții Europol menționează că rețelele criminale își adaptează activitatea în funcție de tendințele pieței, orientându-se spre contrafacerea produselor noi, cum sunt țigările electronice, scrie infotag.md.

Potrivit raportului, statele care aplică accize și TVA ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere.

Raportul Europol mai arată că cererea pentru alternative mai ieftine la produsele cu taxe mari rămâne ridicată, ținând cont de faptul că aproape un sfert din populația UE fumează. Astfel, rețelele criminale ar putea extinde contrabanda și spre alte produse accizabile, inclusiv țigări electronice. Acestea dispun de resurse considerabile, având roluri clar definite, precum și sarcini împărțite și monitorizate atent.

Mai mult ca atât, rețelele criminale își adaptează modul de operare. Acestea produc branduri specifice în funcție de piața țintită și contrafac alte produse populare de tutun și nicotină, cum ar fi pliculețele cu nicotină.

Totodată, rețelele criminale găsesc metode tot mai sofisticate pentru a introduce ilegal produse accizabile pe piață. Unul dintre mecanismele folosite este Sistemul de Circulație și Control al Accizelor (EMCS), conceput inițial pentru a monitoriza transportul legal al bunurilor accizabile. Prin folosirea frauduloasă a acestui sistem, contrabandiștii pot muta ilegal produse dintr-o țară în alta, evitând plata taxelor.

Potrivit ultimului studiu KPMG, numărul de țigări de contrabandă și contrafăcute în Uniunea Europeană (UE) continuă să crească. În 2023, în regiune s-a înregistrat un consum de 35,2 miliarde de țigări ilicite, ceea ce reprezintă 8,3% din consumul total din UE.

În Republica Moldova, datele studiului IPSOS relevă o descreștere a comerțului ilicit cu produse de tutun. După aproape doi ani, consumul de produse ilicite a început să scadă, constituind în perioada septembrie – octombrie 2024 – 9.8%, în scădere cu 1.9 puncte procentuale față de septembrie – octombrie 2023. Experții consideră că acest lucru se datorează politicii fiscale echilibrate și eforturilor consolidate alte autorităților în combaterea pieței negre de produse de tutun.

#produse de tutun #europol #taxe #raport #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.