STOP Cadru! Sunt sau nu în farmacii preparate medicamentoase de renunțare la fumat? Ce zice Ministerul Sănătății

Comisia parlamentară Protecție socială, sănătate și familie a avizat astăzi noi modificări la Legea privind controlul tutunului. Proiectul a fost prezentat de Ministerul Sănătății și prevede înăsprirea legii anti-fumat. În același timp, deputații s-au arătat interesați cum autoritățile îi sprijină pe cetățeni să renunțe la fumat, iar reprezentanții Ministerului au declarat că proiectul înaintat nu vizează acest aspect, scrie unimedia.info.

În cadrul ședinței Comisiei Protecție socială, sănătate și familie, deputata PAS Ana Oglinda a întrebat autorii documentului ce instrumente există pentru a ajuta persoanele să renunțe la fumat. Secretarul general adjunct al Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a declarat că proiectul are alte obiective.

„Acestea nu sunt prevederi legale, ceea ce este prevăzut în lege. În lege, reglementăm produsele de tutun, ambalajele și modalitatea de consum ale acestora. Cu privire la mecanisme de renunțare la fumat, în 2016 a fost instituită linia verde de renunțare la fumat în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie. La fel, este elaborat protocolul clinic pentru lucrătorii medicali care sunt instruiți privind sfatul minimal acordat fumătorilor”, a menționat Nicolaescu.

Reprezentanta Ministerului Sănătății a mai declarat că singurul element care lipsește în prezent este acoperirea terapiei medicamentoase din fondurile de asigurări. Nicolaescu susține că preparatele de substituție nicotinică există pe piață, însă fumătorii le procură din cont propriu.

Anterior, însă, fostul director adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru, a menționat că aceste medicamente nu sunt prezente pe piața moldovenească.

„Acestea pot fi procurate din România, pentru că la noi în țară nu sunt înregistrate la Agenția Medicamentului”, a precizat Ion Șalaru.

Acest lucru a fost confirmat și de specialiști în domeniu, dar și de reprezentanții companiilor farmaceutice. Fostul manager al companiei Johnson & Johnson în Moldova, producătoare a singurului medicament care a fost disponibil pentru terapia de substituție a nicotinei, „Nicorette”, a declarat că medicamentele au dispărut din cauza reglementărilor excesive a pieței farmaceutice.

„Pentru orice companie farmaceutică care are în portofoliu un medicament pentru tratarea dependenței de nicotină, piața din Moldova, cu 27,6% din populație fumătoare, reprezintă o adevărată mină de aur. Există însă un „dar” foarte important: din cauza reformelor implementate privind înregistrarea, stabilirea prețurilor și reglementarea medicamentelor, vânzarea acestora în Moldova a devenit pur și simplu neprofitabilă”, a spus fostul manager Johnson & Johnson în Moldova.

Ultimul raport al Organizației Mondiale a Sănătății relevă că Republica Moldova este unicul stat din regiunea europeană în care consumul de tutun va crește în continuare. Estimările arată că, în 2020, prevalența fumatului constituia 25,8%, iar în următorii zece ani se prognozează o creștere de peste 2%.

#control tutun #fumat #Ministerul Sanatatii #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.