Râuri de bere în UE! Producția a revenit la nivelul de dinainte pandemiei

Statele membre UE au produs anul trecut o cantitate de aproape 34,3 miliarde litri de bere cu alcool şi 1,6 miliarde de litri de bere cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5% sau fără alcool, echivalentul a aproape 80 de litri pe cap de locuitor, arată datele publicate joi de Eurostat.

Conform acestor date, producţia de bere cu alcool în UE a crescut cu 7% comparativ cu 2021 şi a revenit la un nivel apropiat de cel din 2019, anul dinaintea pandemiei, când producţia de bere cu alcool a UE a fost de 34,7 miliarde litri. În ceea ce priveşte producţia de bere fără alcool, nu au existat modificări comparativ cu 2021.

Şi în 2022, Germania a fost ce mai mare producător de bere din UE cu 7,6 miliarde de litri (peste 22% din producţia totală a UE). Asta înseamnă că una din patru beri cu alcool produsă în UE provine din Germania. Pe locurile următoare se situează Spania cu 3,9 miliarde litri de bere (11% din totalul UE), Polonia cu 3,7 miliarde litri, Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri, Franţa şi Italia cu două miliarde de litri de bere fiecare.

În schimb, topul exportatorilor de bere din UE are pe prima poziţia Ţările de Jos cu 2,6 miliarde de litri de bere cu alcool exportate în 2022, adică 27% din exporturile totale ale UE, urmate de Belgia cu exporturi de 1,6 miliarde de litri (17% din exporturile UE), Germania cu 1,5 miliarde litri, Cehia cu 600 de milioane de litri şi Irlanda cu 400 de milioane de litri.

În rândul importatorilor, Franţa continuă să fie cel mai mare importator de bere cu alcool cu 900 de milioane de litri importate în 2022, adică 17% din importurile totale ale UE, urmată de Italia cu 700 de milioane de litri, Germania cu puţin sub 700 de milioane de litri, Ţările de Jos cu 600 de milioane de litri şi Spania cu 500 de milioane de litri de bere.

Cea mai importantă destinaţie pentru exporturile de bere ale UE este Marea Britanie (860 de milioane de litri, 21% din totalul exporturilor extracomunitare), urmată de SUA (716 milioane de litri), China (349 milioane de litri), Rusia (271 milioane de litri) şi Canada (155 milioane de litri). În sens invers, mai mult de jumătate (57%) din berea importantă în UE vine din Marea Britanie (290 milioane de litri în 2022), valori mult mai mici fiind înregistrate în cazul importurilor din Mexic (99 milioane de litri), Serbia (40 milioane de litri), Ucraina (15 milioane de litri) şi China (11 milioane de litri).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.