Război împotriva corupției: Mașini de lux și bunuri de 11 milioane MDL ridicate în ancheta „INTERPOL”

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #coruptie #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.