Război împotriva corupției: Mașini de lux și bunuri de 11 milioane MDL ridicate în ancheta „INTERPOL”

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #coruptie #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.