Războiul aprinde prețurile! FMI: de la petrol la mâncare, totul se scumpește

31 Mart. 2026, 13:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 13:31 // Actual //  Ursu Victor

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc global, afectând direct prețurile la energie, lanțurile de aprovizionare și piețele financiare, potrivit unei analize publicate de Fondul Monetar Internațional.

Experții FMI avertizează că impactul economic este global, dar inegal distribuit. Țările importatoare de energie, în special cele cu resurse limitate, sunt cele mai afectate, în timp ce statele exportatoare de petrol pot beneficia temporar de pe urma prețurilor ridicate.

Principalul canal prin care conflictul se transmite în economie este creșterea prețurilor la energie. Blocajele din regiune, inclusiv din zona Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează circa 25–30% din petrolul mondial și 20% din gazele naturale lichefiate au generat perturbări majore pe piața globală.

În același timp, lanțurile de aprovizionare sunt grav afectate. Rutele comerciale sunt redirecționate, ceea ce duce la creșterea costurilor de transport și la întârzieri în livrări. Livrările de îngrășăminte, esențiale pentru agricultură, sunt de asemenea perturbate, ceea ce alimentează temerile privind scumpirea alimentelor la nivel global.

FMI subliniază că aceste evoluții vor duce inevitabil la inflație mai ridicată și la încetinirea creșterii economice. Creșterea costurilor de producție și transport se va reflecta în prețurile bunurilor și serviciilor, afectând puterea de cumpărare a populației.

Piețele financiare resimt deja efectele conflictului. Bursele au înregistrat scăderi, randamentele obligațiunilor au crescut, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit la nivel global, ceea ce pune presiune suplimentară pe economiile emergente și pe cele cu datorii mari.

FMI avertizează că evoluția situației depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Un război de scurtă durată ar putea genera scumpiri rapide, urmate de o stabilizare, în timp ce un conflict prelungit ar menține prețurile ridicate și ar amplifica riscurile economice la nivel global.

În acest context, instituția recomandă politici economice prudente și adaptate fiecărei țări, subliniind că statele cu rezerve limitate sunt cele mai vulnerabile și ar putea avea nevoie de sprijin financiar suplimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.