Războiul aprinde prețurile! FMI: de la petrol la mâncare, totul se scumpește

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc global, afectând direct prețurile la energie, lanțurile de aprovizionare și piețele financiare, potrivit unei analize publicate de Fondul Monetar Internațional.

Experții FMI avertizează că impactul economic este global, dar inegal distribuit. Țările importatoare de energie, în special cele cu resurse limitate, sunt cele mai afectate, în timp ce statele exportatoare de petrol pot beneficia temporar de pe urma prețurilor ridicate.

Principalul canal prin care conflictul se transmite în economie este creșterea prețurilor la energie. Blocajele din regiune, inclusiv din zona Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează circa 25–30% din petrolul mondial și 20% din gazele naturale lichefiate au generat perturbări majore pe piața globală.

În același timp, lanțurile de aprovizionare sunt grav afectate. Rutele comerciale sunt redirecționate, ceea ce duce la creșterea costurilor de transport și la întârzieri în livrări. Livrările de îngrășăminte, esențiale pentru agricultură, sunt de asemenea perturbate, ceea ce alimentează temerile privind scumpirea alimentelor la nivel global.

FMI subliniază că aceste evoluții vor duce inevitabil la inflație mai ridicată și la încetinirea creșterii economice. Creșterea costurilor de producție și transport se va reflecta în prețurile bunurilor și serviciilor, afectând puterea de cumpărare a populației.

Piețele financiare resimt deja efectele conflictului. Bursele au înregistrat scăderi, randamentele obligațiunilor au crescut, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit la nivel global, ceea ce pune presiune suplimentară pe economiile emergente și pe cele cu datorii mari.

FMI avertizează că evoluția situației depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Un război de scurtă durată ar putea genera scumpiri rapide, urmate de o stabilizare, în timp ce un conflict prelungit ar menține prețurile ridicate și ar amplifica riscurile economice la nivel global.

În acest context, instituția recomandă politici economice prudente și adaptate fiecărei țări, subliniind că statele cu rezerve limitate sunt cele mai vulnerabile și ar putea avea nevoie de sprijin financiar suplimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #scumpiri #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025 s-au născut 22,1 mii de copii, cu aproximativ 1,5 mii mai puțini decât în 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de 6,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți, raportul fiind de 105 băieți la 100 de fete. Potrivit datelor statistice fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei. Astfel, 61,5% dintre copii s-au născut în familii oficial căsătorite, iar peste 35%, în afara căsătoriei.

În același timp, familiile cu mai mulți copii devin tot mai frecvente. Ponderea copiilor de rangul I a scăzut, în timp ce numărul nașterilor de rangul II, III și IV+ a crescut comparativ cu anul precedent.

Mediul rural continuă să depășească orașele la numărul de nașteri. În sate s-au născut 11,3 mii de copii, față de 10,8 mii în mediul urban. Totodată, aproape trei sferturi dintre familiile cu patru și mai mulți copii provin din localitățile rurale.

Datele statistice arată și o schimbare a comportamentului demografic. Femeile din Republica Moldova nasc primul copil la vârste tot mai mari. În 2025, vârsta medie a mamei la prima naștere a ajuns la 26,7 ani, față de 25,6 ani în anul precedent.

În mediul urban, femeile nasc primul copil la aproape 28,5 ani, în timp ce în sate vârsta medie este de 24,4 ani. În municipiul Chișinău, media urcă la aproape 29,5 ani, cea mai ridicată din țară.