Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc global, afectând direct prețurile la energie, lanțurile de aprovizionare și piețele financiare, potrivit unei analize publicate de Fondul Monetar Internațional.
Experții FMI avertizează că impactul economic este global, dar inegal distribuit. Țările importatoare de energie, în special cele cu resurse limitate, sunt cele mai afectate, în timp ce statele exportatoare de petrol pot beneficia temporar de pe urma prețurilor ridicate.
Principalul canal prin care conflictul se transmite în economie este creșterea prețurilor la energie. Blocajele din regiune, inclusiv din zona Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează circa 25–30% din petrolul mondial și 20% din gazele naturale lichefiate au generat perturbări majore pe piața globală.
În același timp, lanțurile de aprovizionare sunt grav afectate. Rutele comerciale sunt redirecționate, ceea ce duce la creșterea costurilor de transport și la întârzieri în livrări. Livrările de îngrășăminte, esențiale pentru agricultură, sunt de asemenea perturbate, ceea ce alimentează temerile privind scumpirea alimentelor la nivel global.
FMI subliniază că aceste evoluții vor duce inevitabil la inflație mai ridicată și la încetinirea creșterii economice. Creșterea costurilor de producție și transport se va reflecta în prețurile bunurilor și serviciilor, afectând puterea de cumpărare a populației.
Piețele financiare resimt deja efectele conflictului. Bursele au înregistrat scăderi, randamentele obligațiunilor au crescut, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit la nivel global, ceea ce pune presiune suplimentară pe economiile emergente și pe cele cu datorii mari.
FMI avertizează că evoluția situației depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Un război de scurtă durată ar putea genera scumpiri rapide, urmate de o stabilizare, în timp ce un conflict prelungit ar menține prețurile ridicate și ar amplifica riscurile economice la nivel global.
În acest context, instituția recomandă politici economice prudente și adaptate fiecărei țări, subliniind că statele cu rezerve limitate sunt cele mai vulnerabile și ar putea avea nevoie de sprijin financiar suplimentar.
