Războiul aprinde prețurile! FMI: de la petrol la mâncare, totul se scumpește

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou șoc global, afectând direct prețurile la energie, lanțurile de aprovizionare și piețele financiare, potrivit unei analize publicate de Fondul Monetar Internațional.

Experții FMI avertizează că impactul economic este global, dar inegal distribuit. Țările importatoare de energie, în special cele cu resurse limitate, sunt cele mai afectate, în timp ce statele exportatoare de petrol pot beneficia temporar de pe urma prețurilor ridicate.

Principalul canal prin care conflictul se transmite în economie este creșterea prețurilor la energie. Blocajele din regiune, inclusiv din zona Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează circa 25–30% din petrolul mondial și 20% din gazele naturale lichefiate au generat perturbări majore pe piața globală.

În același timp, lanțurile de aprovizionare sunt grav afectate. Rutele comerciale sunt redirecționate, ceea ce duce la creșterea costurilor de transport și la întârzieri în livrări. Livrările de îngrășăminte, esențiale pentru agricultură, sunt de asemenea perturbate, ceea ce alimentează temerile privind scumpirea alimentelor la nivel global.

FMI subliniază că aceste evoluții vor duce inevitabil la inflație mai ridicată și la încetinirea creșterii economice. Creșterea costurilor de producție și transport se va reflecta în prețurile bunurilor și serviciilor, afectând puterea de cumpărare a populației.

Piețele financiare resimt deja efectele conflictului. Bursele au înregistrat scăderi, randamentele obligațiunilor au crescut, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit la nivel global, ceea ce pune presiune suplimentară pe economiile emergente și pe cele cu datorii mari.

FMI avertizează că evoluția situației depinde în mare măsură de durata și amploarea conflictului. Un război de scurtă durată ar putea genera scumpiri rapide, urmate de o stabilizare, în timp ce un conflict prelungit ar menține prețurile ridicate și ar amplifica riscurile economice la nivel global.

În acest context, instituția recomandă politici economice prudente și adaptate fiecărei țări, subliniind că statele cu rezerve limitate sunt cele mai vulnerabile și ar putea avea nevoie de sprijin financiar suplimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #scumpiri #inflație #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.