Războiul din Ucraina ar putea aduce schimbarea în UE: Puteri mai mici pentru lideri obsedaţi de putere ca Viktor Orban

09 Mai 2022, 07:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mai 2022, 07:30 // Actual //  bani.md

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat multe aspecte din viaţa europenilor şi a Europei, traiul mult mai scump şi incertitudinea crescută fiind unele dintre acestea. Însă, după cum cer unii lideri, ar putea schimba şi modul de funcţionare a Uniunii.

Spre exemplu, premierul Italiei, Mario Draghi, propune modificarea tratatelor UE pentru a orienta Europa spre un „federalism pragmatic şi ideal“ astfel încât să permită o integrare mai rapidă a Ucrainei şi ţărilor din Balcanii de Vest. El a cerut revizuirea tratatelor şi în sensul îmbunătăţirii mecanismelor de luare a deciziilor, adică renunţarea la principiul unanimităţii în favoarea celui al majorităţii calificate. Mecanismul actual permite unor guverne rebele precum cele ale Ungariei şi Poloniei să se sprijine reciproc în faţa presiunilor făcute de Comisia Europeană pentru a le readuce pe calea satului de drept şi să saboteze decizii cu iz geopolitic precum cele de izolare a Rusiei (în cazul Ungariei, Polonia considerând Rusia un pericol).

Înainte de a fi premierul Italiei, Mario Draghi a fost preşedintele Băncii Centrale Europene, poziţie din care s-a luptat cu unele dintre cele mai grele crize din istoria zonei euro, cea financiară globală şi cea a datoriilor suverane. În lipsa consensului printre liderii politici europeni, BCE a lui Mario Draghi s-a văzut asumându-şi rolul de ultim apărător al euro.

Separat, ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a propus într-un interviu pentru Financial Times ca UE să ia în considerare schimbări radicale dacă este serioasă în privinţa aderării Ucrainei şi împiedicării ca aceasta să cadă pradă dominaţiei ruseşti. El a menţionat nevoia ca Uniunea să ofere statelor vecine acces rapid la „părţi din piaţa comună“.

Austria este un stat care avea înainte de război legături destul de strânse cu Rusia şi este expansiv comercial şi financiar, fiind orientat spre Europa de Est şi Balcani.  Schallenberg a spus că războiul agresiv al Rusiei reprezintă „un moment geostrategic“ pentru Europa care necesită un răspuns mai hotărât decât sancţiuni contra Moscovei şi ajutor economic şi militar pentru Ucraina. Oficialul austriac, diplomat de carieră cu ani buni de experienţă la Bruxelles, a avertizat că UE nu-şi mai poate permite să acţioneze cu jumătate de măsură în vecinătăţile sale.

Între timp, la Budapesta, rămasă singurul bastion al proputinismului din UE, politicieni de top din partidul de guvernământ vorbesc despre schimbarea constituţiei ţării pentru a permite guvernului să ia rapid decizii în situaţii de urgenţă, cum este războiul din Ucraina.

Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, comentează Spiegel. Premierul ungar efectiv i-a oferit lui Putin un cadou. Ungaria, a cărei prosperitate economică este asigurată de UE iar securitatea este apărată de NATO, îşi urmăreşte propriile interese cu toate că armata rusă fură, violează, ucide şi distruge în Ucraina. „Dumnezeu este mai presus de noi toţi“, sunt cuvintele cu care Orban şi-a încheiat discursul. „Ungaria este mai presus de orice altceva.“ Astfel, Orban, după ce şi-a asigurat încă un mandat de premier, îşi izolează şi mai mult ţara, cum Putin a făcut cu Rusia. Italia este dependentă în proporţie de 40% de gazele ruse, iar Draghi propune transformarea Mediteranei şi a statelor care o înconjoară în rezervorul de energie „ gaze, dar şi energie verde – al Europei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!