Războiul din Ucraina nu-i împiedică pe ruşi să-şi petreacă vacanţa de vară în străinătate – Turcia şi Thailanda

08 Aug. 2023, 15:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2023, 15:43 // Actual //  bani.md

Departe sunt zilele de vară când aleile grădinii botanice a cas­telului regal de la Balcic erau împân­zite de tinere rusoaice. Din cauza răz­boiului din Ucraina, ruşii nu mai au voie să călătorească liber prin Uniu­nea Europeană.

Înainte ca armata Moscovei să atace Ucraina, Bulgaria era una din principalele destinaţii de vacanţă pentru turiştii ruşi. Aceştia s-au reorientat către locuri clasice pentru ei, cum este Turcia, sau mai exotice, ca Thailanda.

Spre exemplu, numărul ruşilor care au vizitat Thailanda a crescut cu 1.000% în ultimul an, potrivit unei analize Bloomberg. Statisticile oficia­le arată că 791.574 ruşi au călătorit în această ţară doar în prima jumătate a anului. Astfel, o mână de state fac bani buni din pofta ruşilor de a că­lători în străinătate.

Însă localnicii nu sunt întotdea­una fericiţi, după cum scrie Politico. În Georgia, cel puţin, nu toată lumea îi consideră pe ruşi prieteni. Teoretic, nici turcii n-ar trebui să fie prea îngăduitori cu ruşii deoarece Turcia face parte din NATO. Însă Ankara merge cu succes pe o cale de mijloc. Ajută Kievul, dar nu a impus sanc­ţiuni Rusiei. Ca urmare, Turcia pri­meş­te monedă străină atât de im­por­tantă pentru o economie cu deficite mari, în timp ce ruşii găsesc un adă­post sigur pentru averile lor.

Turcia este, de asemenea, una dintre puţinele destinaţii europene care nu au interzis zborurile din Rusia. Operatorii turci oferă zboruri directe din Moscova către destinaţii însorite precum Antalya şi Bodrum pentru doar 130 euro.

În prima jumătate a anului, veniturile din turism ale Turciei au crescut cu mai mult de un sfert, ajungând la 21,7 miliarde de dolari, arată cele mai recente statistici, iar în acest an sunt aşteptaţi să vină în vizită 7 milioane de ruşi.

Unii au decis chiar să rămână acolo – până la 145.000 de ruşi au în prezent permise de şedere. Dar, deşi au scăpat de instabilitatea politică şi de riscul recrutării de acasă, ei îşi împart noua lor ţară gazdă cu zeci de mii de ucraineni care au fugit şi ei de războiul Rusiei.

Acest lucru a creat tensiuni în oraşele staţiuni precum Antalya, care este populară atât în rândul ruşilor, cât şi al ucrainenilor. Şi având în vedere sentimentul în creştere anti-migranţi al Turciei în urma alegerilor prezidenţiale din mai, ambele grupuri ar putea fi expuse riscului de a fi trimise acasă. Georgia a fost invadată de armata rusă în 2008, dar anul trecut a fost luată cu asalt de nu mai puţin de 1,1 milioane turişti şi fugari ruşi. Cu un an înainte, numărul de vizitatori din Rusia era de doar 200.000. O altă destinaţie populară pentru turiştii ruşi sunt Emiratele Arabe Unite. Numărul vizitelor a crecsut cu 63% anul trecut. Emiratele sunt atrăgătoare şi pentru expaţii ruşi. Ciprul este de mult timp considerat Moscova de la Marea Mediterană şi a rămas aşa şi după începerea războiului. Atât doar că acum este o destinaţie cu mult mai scumpă din cauza costurilor cu acordarea vizei. Crimeea, teritoriu care a aparţinut Ucrainei, a fost invadată nu doar de soldaţi ruşi, ci şi de hoarde de turişti ruşi, aceasta după anexarea din 2014. Dar acum de accesul lor la peninsulă se ocupă armata ucraineană: bombardează din ce în ce mai des liniile de transport către Rusia sau către teritoriile ocupate de ruşi. Ca urmare, hotelurile crimeene sunt acum mai mult goale, deşi încearcă să-i atragă pe turişti cu promoţii şi discounturi uriaşe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 13:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.