Raport Binance: Industria cripto a trecut printr-o perioadă modestă. Bitcoin a spart plafonul de 30.000 dolari în iunie

08 Aug. 2023, 15:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2023, 15:47 // Actual //  bani.md

Industria cripto a trecut printr-o perioadă modestă în trimestrul al doilea al anului, dar capitalizarea totală a pieţei a crescut cu 0,4%, în pofida unui mediu incert macroeconomic, arată o analiză realizată de divizia Binance Research, lansată de platforma globală de schimb de criptomonede Binance.

“În pofida unui mediu incert macroeconomic şi de reglementare, vedem un plus de capitalizare a pieţei cripto. În plus, trimestrul al doilea este cel în care observăm o revenire substanţială în activitatea Blockchain. Dacă ne uităm la Bitcoin, din punct de vedere al preţului, acesta avut un trimestru excelent”, declară Ilie Puşcaş, Country Manager, Binance.

Bitcoin a spart plafonul de 30.000 dolari în iunie şi a atins cel mai ridicat punct al său, pe parcursul acestui an.

Avalanche a depăşit performanţa înregistrată anterior, atât ca nivel de tranzacţii zilnice, cât şi ca adrese unice. În acelaşi timp, perioada aprilie-iunie a marcat un declin pentru DeFi, deoarece TVL (Total Value Locked) a scăzut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2022, încheind trimestrul la 44,2 miliarde dolari.

Pe parcursul trimestrului al doilea, vânzările NFT au scăzut cu 23%, în tandem cu performanţa în scădere a preţurilor (-19%), măsurată de indicele NFT-500.

La nivelul jocurilor, în acelaşi timp, peisajul a fost condus de BNB Chain, Ethereum şi Polygon, cu o cotă de piaţă de peste 67%, calculată în funcţie de numărul de jocuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.