Adio credite ieftine! Creștere record la ratele moldovenilor. E cea mai mare valoare din ultima vreme

21 Feb. 2022, 10:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Feb. 2022, 10:15 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna ianuarie 2022, creditele noi acordate au constituit 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 33,5 la sută față de luna ianuarie 2021. 77 la sută sunt împrumuturi în monedă națională și 23 la sută sunt credite în valută, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai solicitate împrumuturi, aproape 50 la sută, au fost cele de consum acordate pe o perioadă scurtă de timp de la 2 la 5 ani.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (54,9 la sută) și de creditele acordate persoanelor fizice (40,9 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (45,5 la sută).

În ceea ce privește rata medie a dobânzi, aceasta constituit 9,09 la sută, la cele în valută – 4,21 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,48 la sută.

La creditele în moneda națională dobânda s-a majorat cu 0,25 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 12,31 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută.

La împrumuturile în valută, dobânda s-a majorat cu 0,28 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,21 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,39 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,69 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,41 p.p., la cele în valută – cu 0,11 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,37 p.p.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.