Războiul ruso-ucrainean loveşte în cele mai mari economii europene

Economia Franţei, a doua ca mărime din UE, încetineşte mai mult decât s-a estimat iniţial deoarece industria este frânată de preţurile mai mari ale energiei şi de blocajele tot mai severe de pe lanţurile de aprovizionare apărute după ce Rusia a invadat Ucraina, se arată într-o analiză a băncii centrale franceze.

Ucraina nu mai poate produce deoarece industria îi este atacată sau blocată de armata rusă, iar Rusia este izolată de sancţiunile internaţionale prin care Occidentul încearcă să o forţeze să înceteze războiul. Ambele state sunt principali exportatori de materii prime şi produse precum oţel şi cablaje pentru industria auto. Şocurile provocate de război se adaugă problemelor cauzate de pandemia de COVID-19, care a reizbucnit în China.

În Germania, cea mai mare economie europeană, principalele institute economice care consiliază guvernul au redus drastic într-o analiză comună estimarea de creştere pentru acest an de la 4,8% la 2,7% şi prognozează o inflaţie medie de 6,1% în 2022, cea mai mare din ultimele patru decenii.
Însă situaţia ar deveni mult mai gravă dacă în vreun fel sau altul Germania brusc nu mai primeşte energie rusească, arată studiul, citat de Bloomberg. Impactul economic ar fi de 220 de miliarde de euro în doi ani, echivalentul a 6,5% din PIB-ul anual. Rezultatul ar fi „o recesiune acută“.

Institutul DIW apreciază că economia poate supravieţui fără gaze ruseşti, care în prezent au o pondere de două treimi din importuri. Însă comunitatea de afaceri, cu legături puternice cu Rusia şi la Kremlin, preferă să avertizeze şi să se plângă.

Economia germană, puternic industrializată, se confruntă cu obstacole considerabile după ce războiul a dus la creşterea preţurilor energiei, perturbând în acelaşi timp lanţurile de aprovizionare care sufereau deja din cauza sincopelor provocate de pandemie.
Inflaţia a atins 7,6% în prima lună completă de război – cel mai ridicat nivel de după reunificarea ţării. Companiile sunt considerate deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei de gazele ruse.

Coaliţia de guvernământ a convenit săptămâna trecută asupra unui pachet de ajutor pentru afacerile în suferinţă, care include împrumuturi, garanţii pentru credite şi injecţii de capital şi este menit să ajute în special firmele energetice.

În Franţa, pe baza unui sondaj la care au participat 8.000 de firme şi companii, banca centrală estimează o creştere economică de doar 0,25% în primul trimestru al acestui an, faţă de cel anterior, jumătate din nivelul proiectat luna trecută. Ca şi în cazul Germaniei, business-ul francez se concentra puternic pe piaţa rusă. Însă Franţa nu este dependentă energetic de Rusia deoarece nu şi-a închis centralele nucleare. Oficialii bancii centrale au remarcat că economia franceză este într-o situaţie mai bună decât cele ale vecinilor.

#razboi #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.