Rechinii de la microfinanțare au dat lovitura! Profituri uriașe în anul 2021. Cine controlează piața

În 2021, profitul net al companiilor de creditare nebancară din Moldova a fost de 930 milioane de lei, dublându-se față de 2020, potrivit datelor Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Microinvest a înregistrat un profit de 191,39 milioane de lei, iar Easy Credit un profit de 185,01 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 40,5% din profitul net total al companiilor de microfinanțare. Profiturile ambelor companii au crescut – cu 69% și, respectiv, cu 27,7% față de anul 2020.

În același timp, 40 de organizații financiare nebancare au înregistrat pierderi. Cele mai mari pierderi a contabilizat Mega Credit – 14,2 milioane de lei și Credite 2 All – peste 13 milioane de lei.

Activele totale ale companiilor de creditare nebancare din Republica Moldova la sfârșitul lunii decembrie 2021 au însumat 12,3 miliarde de lei, cu 16,2% mai mult față de sfârșitul anului 2020 (10 miliarde 597,7 milioane de lei).

Primele 5 companii în funcție de active sunt: Microinvest – 3 miliarde 437,6 milioane lei, Easy Credit – 1 miliard de lei, Iute Credit – 824,6 milioane lei, BT Leasing – 645,07 milioane lei, Express Leasing&Microcredit – 514,8 milioane lei. Aceste 5 companii reprezentau aproximativ 53% din activele de pe piața CCN.

În 2021, capitalul propriu al CCN-urilor active a crescut cu 12,7% față de anul precedent și a constituit 4,3 miliarde de lei. În fruntea clasamentului sunt Microinvest – 626,7 milioane de lei, Easy Credit – 692,6 milioane de lei, Iute Credit – 313,4 milioane de lei, Express Leasing&Microcredit – 226,01 milioane de lei și Prime Capital – 218,7 milioane de lei. Respectivele companii au reprezentat anul trecut 48,1% din capitalul social al organizațiilor de finanțare nebancară.

Anul trecut, companiile de microfinanțare, inclusiv companiile de leasing, au acordat credite în valoare de 11,3 miliarde de lei (+18% față de anul precedent), dintre care 3 miliarde 034,68 milioane de lei (circa 26,7%) au fost acordate de Microinvest. În top 5 companii sunt Easy Credit cu finanțări de 1,1 miliarde de lei, Iute Credit – 819 milioane de lei, BT Leasing – 607,27 milioane de lei și Sebo Credit cu credite acordate în sumă de 509,18 milioane de lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.