Reciclatorii se opun monopolului fiscal pentru importul de produse reciclabile feroase în Moldova prin SA „Metalferos”

Reciclatorii din România, care exportă deșeuri feroase către Uzina Metalurgică din Râbnița (UMM), își exprimă profunda îngrijorare și dezacordul față de propunerea de introducere a monopolului fiscal pentru importul de deșeuri feroase în Republica Moldova prin intermediul SA „Metalferos”, transmite Timpul.

Într-o petiție comună adresată Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, precum și Ambasadorului României și Ambasadorului Uniunii Europene în Republica Moldova, semnată de 13 mari reciclatori din România, se atrage atenția asupra pericolelor semnificative pe care le poate cauza monopolizarea importurilor de deșeuri feroase în Republica Moldova.

Principalele riscuri identificate includ:

• Oprirea completă a Uzinei Metalurgice din Moldova

• Scăderea veniturilor la bugetul de stat, generate de industria reciclării și sectoarele conexe asociate cu UMM.

• Perturbarea activității unor sectoare esențiale din economia Republicii Moldova, precum construcțiile, procesarea metalelor și transportul de mărfuri auto și feroviar.

• Diminuarea drastică a veniturilor ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

• Încălcarea tratatelor și acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Marii reciclatori din România avertizează Guvernul Republicii Moldova cu privire la consecințele grave ale implementării măsurilor de monopolizare a importului de deșeuri feroase și solicită eliminarea acestei prevederi din proiectul Hotărârii Guvernului Republicii Moldova și din anexele aferente, în special din „Regulamentul de funcționare a monopolului fiscal pe piața deșeurilor de metale feroase din Republica Moldova”.

#reciclatori #Petiție #metalferos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale au ajuns în 2025 la 49,202 miliarde de lei (circa 2,894 miliarde de dolari), în creștere cu 6,356 miliarde de lei sau aproape 15% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Peste jumătate din încasări au provenit din contribuțiile de asigurări sociale obligatorii, care au totalizat 28,081 miliarde de lei — cu 3,201 miliarde de lei (+12,9%) mai mult decât în 2024.

Alte venituri au însumat 877,3 milioane de lei, în principal din cota-parte a impozitului unic achitat de rezidenții parcurilor IT (circa 864,9 milioane de lei).

Transferurile din bugetul de stat au constituit 20,244 miliarde de lei. Din această sumă, 16,105 miliarde de lei au fost direcționate către plata prestațiilor sociale și a altor cheltuieli finanțate conform legii, iar 4,138 miliarde de lei (aprox. 243,4 milioane de dolari) au fost alocate pentru acoperirea deficitului fondului social.

Pe partea de cheltuieli, bugetul asigurărilor sociale a înregistrat o creștere de 13,9% și a ajuns la 49,079 miliarde de lei (un plus de 6,357 miliarde de lei față de 2024).

Dacă luăm în calcul sprijinul bugetar pentru acoperirea deficitului, veniturile totale au depășit cheltuielile cu 122,8 milioane de lei. Un sold similar era disponibil în conturile CNAS la 1 ianuarie 2026, potrivit datelor instituției.