Record al exporturilor de automobile din UE în anul 2022

Uniunea Europeană a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 158 de miliarde de euro, un nou record istoric care este cu opt miliarde de euro peste precedentul record de 150 de miliarde de euro, stabilit în 2015, în timp ce importurile s-au situat la 62 de miliarde de euro, rezultând un surplus comercial de 96 de miliarde de euro, arată datele publicate joi de Eurostat.

România a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 944 milioane de euro (0,6% din exporturile totale de autoturisme ale UE) şi a importat autoturisme în valoare de 500 de milioane de euro, rezultând un surplus comercial de 444 milioane de euro.

În rândul statelor membre, Germania a fost responsabilă pentru aproape trei cincimi (58,5%) din exporturile totale de autoturisme ale UE, în condiţiile în care a exportat autoturisme în valoare de 92,24 miliarde de euro. Pe locurile următoare se situează Slovacia şi Belgia, cu exporturi de autoturisme în valoare de 9,2 miliarde de euro, respectiv 8,3 miliarde de euro.

În termeni relativi, autoturismele au reprezentat 12,9% din exporturile totale ale Germaniei. Ponderi mai mari au fost înregistrate doar în Slovacia (45,6%) şi Cehia (14,9 %) acesta fiind şi celelalte două state membre în care autoturismele au avut o pondere mai mare de 10% în totalul exporturilor de bunuri.

În 2022, SUA au fost principala destinaţie de export pentru autoturismele produse în UE (23% din total), urmate de Marea Britanie (17%), China (15%), Coreea de Sud şi Elveţia (ambele cu 5%), Japonia şi Turcia (ambele cu 4%).

La capitolul importuri, cu o valoare de 19,9 miliarde de euro în 2022, Germania a avut cea mai mare pondere (32,1%) în importurile totale de autoturisme în UE, urmată de Belgia cu 24,6%. Pentru majoritatea statelor membre, importurile de autoturisme au reprezentat mai puţin de 5% din importurile lor totale de bunuri. Singurele trei ţări cu o pondere mai mare au fost Slovenia (9,1%), Belgia (6,2%) şi Cipru (5,1%).

China şi Marea Britanie (ambele cu 15%) au fost principalele ţări de origine pentru importurile UE de autoturisme, urmate de SUA (14%), Coreea de Sud (13%), Japonia (12%), Turcia (10%) şi Mexic (8%).

În ultimii 20 de ani, înre 2002 şi 2022, valoarea exporturilor de autoturisme ale UE a crescut, în medie, cu 3,8% pe an, în condiţiile în care importurile (4,4%) au crescut mai rapid decât exporturile (3,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autoturisme #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.