Record al exporturilor de automobile din UE în anul 2022

Uniunea Europeană a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 158 de miliarde de euro, un nou record istoric care este cu opt miliarde de euro peste precedentul record de 150 de miliarde de euro, stabilit în 2015, în timp ce importurile s-au situat la 62 de miliarde de euro, rezultând un surplus comercial de 96 de miliarde de euro, arată datele publicate joi de Eurostat.

România a exportat în 2022 autoturisme în valoare de 944 milioane de euro (0,6% din exporturile totale de autoturisme ale UE) şi a importat autoturisme în valoare de 500 de milioane de euro, rezultând un surplus comercial de 444 milioane de euro.

În rândul statelor membre, Germania a fost responsabilă pentru aproape trei cincimi (58,5%) din exporturile totale de autoturisme ale UE, în condiţiile în care a exportat autoturisme în valoare de 92,24 miliarde de euro. Pe locurile următoare se situează Slovacia şi Belgia, cu exporturi de autoturisme în valoare de 9,2 miliarde de euro, respectiv 8,3 miliarde de euro.

În termeni relativi, autoturismele au reprezentat 12,9% din exporturile totale ale Germaniei. Ponderi mai mari au fost înregistrate doar în Slovacia (45,6%) şi Cehia (14,9 %) acesta fiind şi celelalte două state membre în care autoturismele au avut o pondere mai mare de 10% în totalul exporturilor de bunuri.

În 2022, SUA au fost principala destinaţie de export pentru autoturismele produse în UE (23% din total), urmate de Marea Britanie (17%), China (15%), Coreea de Sud şi Elveţia (ambele cu 5%), Japonia şi Turcia (ambele cu 4%).

La capitolul importuri, cu o valoare de 19,9 miliarde de euro în 2022, Germania a avut cea mai mare pondere (32,1%) în importurile totale de autoturisme în UE, urmată de Belgia cu 24,6%. Pentru majoritatea statelor membre, importurile de autoturisme au reprezentat mai puţin de 5% din importurile lor totale de bunuri. Singurele trei ţări cu o pondere mai mare au fost Slovenia (9,1%), Belgia (6,2%) şi Cipru (5,1%).

China şi Marea Britanie (ambele cu 15%) au fost principalele ţări de origine pentru importurile UE de autoturisme, urmate de SUA (14%), Coreea de Sud (13%), Japonia (12%), Turcia (10%) şi Mexic (8%).

În ultimii 20 de ani, înre 2002 şi 2022, valoarea exporturilor de autoturisme ale UE a crescut, în medie, cu 3,8% pe an, în condiţiile în care importurile (4,4%) au crescut mai rapid decât exporturile (3,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autoturisme #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.