Record la exportul de făină! Cine sunt liderii care livrează cele mai mari cantități în străinătate

Exportul de făină în 2024 rămâne constant ridicat, la nivelul anului 2023. Înasă se atestă o dinamică foarte interesantă – creșterea exportului de făină are loc în condițiile unui import constant, ceea ce îmbunătățește balanța comercială negativă a făinii în termeni reali de la negativ la pozitiv, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

De exemplu, în 2020 au fost importate cu 28 mii tone mai multă făină decât a fost exportată, iar deja în prima jumătate a anului 2024 s-a exportat cu 654 tone mai mult decât s-a importat.

Liderii în exportul de făină în prima jumătate a anului 2024 au fost: S.C. „OLEINEAC” S.R.L. – cu un volum de export de 5,4 mii tone. „GHENVEN-SERVICE” SRL se află pe locul al doilea, cu un volum de export de 2,74 mii tone. Locul trei este ocupat de compania S.R.L „GRANDO INVEST GROUP” cu un volum de export de 2,74 mii tone, aceasta companie consolidându-și pozițiile în exportul de făină în ultimii ani.

Deoarece acesta este doar prima jumătate a anului, tabloul liderilor exportatorilor poate suferi modificări până la sfârșitul anului.

Creșterea exportului indică faptul că producătorii de făină îmbunătățesc calitatea produselor lor atât pentru export, cât și pentru consumul intern. Dacă tendința se menține, se poate spune că o parte din grâul cultivat în Moldova va fi exportat sub forma unui produs cu valoare adăugată – făina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #molda #lideri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.