Record pe piața imobiliară! Un apartament nou de 70 de metri pătrați a ajuns la 139.500 euro

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Comparativ istoric, cea mai mare creștere trimestrială s-a înregistrat în 2008 – 14,5%, iar în 2025 media a urcat la 18,4%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Analizând perioada 2005–2025, expertul arată că prețurile la apartamente au crescut, în medie, cu 5,5% anual, iar jumătate din scumpiri au avut loc în primul trimestru al fiecărui an.

În 2024, un metru pătrat de apartament nou costa în medie 1.512 euro, iar în blocurile vechi – 1.043 euro. În trimestrul doi al anului curent, media a ajuns la 1.993 euro/m² pentru locuințele noi și 1.390 euro/m² pentru cele vechi. Astfel, un apartament nou de 70 m² costă astăzi în medie 139,5 mii euro, iar unul vechi – 97,3 mii euro.

Pentru un credit ipotecar de 20 de ani, cu avans de 30%, o familie din Chișinău are nevoie în prezent de 78% din venitul lunar pentru a plăti rata unui apartament nou de 70 m² – un nivel similar cu cel din primul trimestru al anului (79%). Spre comparație, în 2008 erau necesare 314% din venitul lunar, iar în 2019 – doar 62%.

În termeni de salarii medii anuale, pentru a cumpăra un apartament de 70 m² în Chișinău sunt necesare 14,8 salarii medii – mai mult decât în Amsterdam (15,8), Bratislava (14,6), Praga (14,3) sau Belgrad (12,8). Expertul subliniază că problema nu ține de prețul foarte mare al locuințelor, ci de nivelul scăzut al salariilor în Republica Moldova.

Până în 2021, peste 90% din apartamentele noi se construiau în Chișinău. În 2024, pentru prima dată, s-a edificat mai mult spațiu locativ în afara capitalei (133 mii m²) decât în interiorul acesteia (126 mii m²). Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică o parte din dezechilibrele actuale de pe piața imobiliară, unde cererea mare și oferta limitată alimentează creșterile de prețuri.

„70% din avuția moldovenilor este plasată în imobile. Toate economiile sunt în apartamente, ceea ce face piața extrem de sensibilă la orice dezechilibru”, a conchis analistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.