Record. Tesla lui Elon Musk a livrat 1 milion de mașini în 2021

Producătorul de autovehicule electrice Tesla (simbol bursier TSLA) a raportat un număr record de 308.600 de livrări în al patrulea trimestru din 2021, fiind pentru al şaselea trimestru consecutiv când cel mai mare producător auto din lume a anunţat livrări record.

Spre comparaţie, estimările analiştilor indicau 263.026 livrări de maşini electrice, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Livrările din octombrie-decembrie 2021 au fost cu aproximativ 70% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi cu circa 30% mai mari decât livările record din trimestrul precedent, respectiv iunie-septembrie 2021.

Potrivit JATO Dynamics, Tesla Model 3 a fost cea mai vândută maşină electrică în Europa în 2021 (125.000 de unităţi), urmată fiind de Volkswagen ID.3 (70.000) şi Renault Zoe (65.000).

Muncă excelentă a echipei Tesla din întreaga lume”, a scris CEO-ul Elon Musk pe Twitter.

Tesla şi-a intensificat producţia în China desi concurenţa pe plan national a crescut, iar presiunile de reglementare s-au înteţit în urma plângerilor consumatorilor cu privire la siguranţa produselor. Compania livrează modele produse în China în Europa şi în unele ţări asiatice.

În total, în 2021 producătorul auto şi-a sporit livările cu 87% faţă de 2020, până la 936.172 de vehicule livrate.

Anul trecut în octombrie, Musk a declarat că Tesla va fi capabilă să menţină o rată anuală de creştere de peste 50% pentru “destul de mult timp”.

Analiştii de la Credit Suisse se aşteaptă ca în 2022 compania să-şi majoreze livrările la 1,3 milioane de maşini.

Tesla a depăşit trilion de dolari capitalizare în luna octombrie 2021, după ce compania de închirieri auto Hertz a anunţat că a comandat 100.000 de vehicule, iar cotaţia acţiunilor a scăzut după ce CEO-ul a anunţat într-o postare pe Twitter că intenţionează şă îşi vândă 10% din participaţia la Tesla.

#livări #mașini #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.