Rectificare bugetară! Cum împarte Ministerul Finanțelor banii

Cheltuielile vor crește cu 3,1 miliarde de lei, la 75,4 miliarde de lei, iar veniturile sunt estimate la 58 miliarde de lei, cu 5,2 miliarde de lei mai mult. Deficitul bugetar este prognozat la 17,2 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei mai puțin, potrivit propunerilor de modificare a legii bugetului pentru anul 2022.

Impozitele și taxe sunt principala sursă de venit la bugetul țării. Acestea se majorează cu 3,5 miliarde de lei, sau cu circa 7,4% și vor constitui 51,4 miliarde de lei. Intrările din granturi vor crește cu 1,3 miliarde de lei, sau cu circa 53,0% și vor constitui 3,7 miliarde de lei. Încasările din alte venituri se majorează cu 441,5 mil. lei, sau cu circa 19,3% și vor constitui 2,7 miliarde de lei.

Suma transferurilor între bugetul de stat si bugetele locale pentru proiectele finanțate din surse externe se diminuează cu 5,4 mil. lei și va constitui 16,4 miliarde de lei.

La capitolul cheltuieli, cele mai semnificative majorări se propun a fi operate la protecția socială – 1,7 miliarde de lei, la 19 miliarde de lei. Este vorba de acordarea unui suport financiar unic beneficiarilor de toate tipurile de pensii/alocații sociale de stat, al căror cuantum lunar nu depășește 5000 lei, majorarea alocațiilor ca ajutor pentru perioada rece a anului;

Pentru serviciile de stat cu destinație generala, suplimentar vor fi alocați suplimentar 996,7 mil. lei, în special pentru gestionarea crizei energetice, crizei refugiaților din Ucraina. Pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și proiectului „Modemizarea Tehnicii Agricole si Echipamentului post-recoltare, dar și Fondului rutier – 973,7 mil. lei mai mult, la 11 miliarde de lei.

Finanțele își propun să taie cheltuielile de la ocrotirea sănătății – 897,7 mil. lei, la 8 miliarde de lei, care sun atribuite în special cheltuielilor pentru COVID-19. De asemenea, de la protecția mediului cheltuielile vor fi reduse cu 101 mil. de lei – 456 mil. de lei.

Urmare e resurselor financiare tot mai scumpe de pe intern, Ministerul Finanțelor afirmă că pentru acoperirea deficitului bugetar se orientează la resursele de creditare oferite pe plan extern de către partenerii de dezvoltare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rectificare #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.