Putin, dezlănțuit în cea mai recentă declarație: „Rusia este o putere mondială viguroasă şi independentă”

Rusia ca „naţiune puternică şi independentă” va urmări doar acele politici „care îi satisfac interesele fundamentale”, a declarat luni, 22 august, preşedintele rus Vladimir Putin, citat de oficiosul moscovit notează TASS.ru.

Într-o înregistrare video cu ocazia Zilei drapelului naţional, marcată în Rusia la 22 august, Putin a anunţat că ‘de la 1 septembrie anul acesta, toate şcolile din ţară vor începe fiecare săptămână şcolară cu o ceremonie de ridicare a drapelului şi intonarea imnului’.

Rusia ‘va rămâne fidelă valorilor tradiţionale şi, ca naţiune puternică şi independentă, va urma doar acele politici care îi corespund intereselor fundamentale’, a declarat Putin, citat de Sputnik.

‘Rusia este o putere mondială viguroasă şi independentă. Pe scena internaţională, ne angajăm să urmăm doar acele politici care satisfac interesele vitale ale ţării noastre’, a insistat preşedintele rus în acelaşi discurs.

Drapelul rus, a declarat Putin, simbolizează ‘credinţa în valorile noastre tradiţionale (…); adevăr şi dreptate, solidaritate şi compasiune, respect pentru istoria de secole neîntreruptă a Rusiei, realizările şi victoriile strămoşilor noştri – care ne inspiră să îngrijim şi să ne apărăm Patria şi să nu permitem niciodată hegemonia sau dictat străin’.

Liderul de la Kremlin a afirmat, potrivit Sputnik, că stindardul rus care presupune ‘să trăim după propria noastră voinţă, alegându-ne propriul drum şi urmându-l, a devenit parte a codului genetic al poporului nostru’.

Potrivit acestuia, ‘drapelul naţional şi Drapelul Victoriei nemuritor (în cel de-al Doilea Război Mondial) servesc la educarea valorilor patriotismului, cetăţeneşti şi responsabilităţii pentru destinele Patriei în rândurile tinerei generaţii’.

La 24 februarie, preşedintele rus a anunţat începutul invaziei Rusiei în Ucraina în ceea ce el a numit o ‘operaţiune militară specială’ pentru demilitarizarea şi denazificarea ţării vecine.

#razboi #acuzatii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.